Reclama Linco 100g extra

Săptămâna asta Jurnalul Național publica pe pagina proprie de Facebook un articol care explica de ce apa e udă. Dacă explicația e utilă/interesantă sau nu, e probabil o chestie de percepție proprie, dar cert e că prima asociere pe care am făcut-o eu cu titlul a fost vasta categorie a ”realizărilor” întreprinse de celebrii cercetători britanici. Și am să presupun că tot unii ca ei ar fi putut să stea în spatele unui glorios studiu care ar fi descoperit că, pentru a putea vinde mai multă margarină deodată e nevoie de o cutie mai mare:

Totuși, ăsta nu e neapărat un aspect valabil pentru toată lumea. De exemplu, Lays:

Clar ei ar putea să mai tot pună chipsuri fără să fie nevoie să schimbe ambalajul 🙂

Dar revenind la Linco… Sigur, e greu să faci reclamă la margarină. E și mai greu să concurezi cu Nadia și Rama cu ”omegile” ei, dar spotul ăsta nu e cine știe ce decât dacă, poate, îți plac copiii foarte mult și ți se pare grozav de simpatică fetița. Pe asta să fi mizat oare? Cam subțirică baza… Plus că, dacă e cineva care să aprecieze produsul numit margarină, cred că e mai degrabă gospodina cu experiență care știe exact în ce se pune, care e cantitatea optimă și ce efect de gust/textură va obține. Probabil că afinitatea pentru copii se asociază cu categoria, dar… Mna, mie nu mi se pare grozav de inspirată reclama asta. Ce puteți să-mi faceți? Până la urmă, ăsta-i blog de analiză subiectivă 😀

Reclama Dero Clăbucel

Primăvara trecută am trecut pe lângă un magazinaș de cartier dintr-un mic orășel de provincie și m-am amuzat copios că numele lui era ”Clăbucel și parfumel”. Acum îmi dau seama că am judecat greșit patronul. Omul a fost de fapt un vizionar, pentru că undeva prin octombrie a început să ruleze un spot la Dero cu individul ăsta:

Spotul cu pricina îl puteți vedea aici, pe pagina de Facebook a Dero România, dar e… Ce să zic? Începe cu Clăbucel, uriașul de spumă zburător, care se scarpină în aria dorsală și scoate flori 🙂

Dar spre surprinderea mea, Clăbucel s-ar putea să aibă oarece succes la public pentru că zilele astea a tot circulat și video ăsta:

Reclama Coca-Cola Zero Și

De ce să vă mint? Îmi place campania. Chiar și în ciuda faptului că nici asta nu-i făcută pentru noi și chiar și în ciuda faptului că video nu pare să fie de găsit (nici măcar pe pagina de Facebook Coca-Cola Zero?!). Și le iert păcatele astea pentru că mi se pare o mostră grozavă de creativitate și dibăcie să-ți bazezi o campanie întreagă pe o conjuncție și să-ți iasă bine 😉

Update: A apărut online și reclama 🙂

Reclama Dacia Dokker

Mă pregăteam să scriu de bine despre reclama la Dacia Dokker, dar nu reușesc să o găsesc. Am găsit doar spoturi care nu rulează la noi și, deși sunt simpatice și se încadrează în aceeași idee a adaptării la nevoi, parcă nu-mi plac la fel de mult ca cel cu fetița livrată la școală printre gălețile de var 🙂

Dar căutând spotul ăsta, am dat peste o reclamă cu adevărat românească, din alte vremuri 🙂

KFC – Crispyan și Crispyna

În general mă feresc să spun despre lucruri doar  de bine sau doar de rău, pentru că fiecare idee proastă poate să aibă și un pic de potențial și, la fel, fiecare idee bună poate să aibă niște limite. În mod sigur demersul ăsta al KFC România face parte din categoria ideilor mai puțin inspirate :). Dar pot să apreciez originalitatea, pot să apreciez puțin jocul de cuvinte și sunt sigură că e o idee care se va face remarcată. Poate că nu e neapărat universal valabil că ”orice fel de publicitate e publicitate bună” (în sensul că simpla acțiune de propagare îndeplinește o parte din scop), însă cele 3500 și ceva de like-uri și mai bine de 400 de share-uiri în doar 2 zile demonstrează că mesajul s-a tot plimbat prin rețelele sociale și în mod sigur s-au declanșat pe parcurs și oarece pofte. Și, la drept vorbind, la case n-a întrebat nimeni dacă au cumpărat crispy strips din motive de ironie sau amuzament ;). Totuși, dacă aș fi în locul lor, eu n-aș mai insista prea mult pe linia asta…

Campania Coca-Cola #HaiSăMâncămÎmpreună

Și în trecut Coca-Cola a mai avut campanii în care asocia sucul cu un ritual al unei mese și ideea nu e deloc rea pentru că masa nu e doar un act prin care se satisface senzația de foame și atât. Cultural vorbind, o mulțime de evenimente se celebrează cu mese și, ca o consecință, există o gamă largă de emoții pozitive asociate cu actul de a lua masa. De regulă era vorba de mesele în familie sau de celebra masă de Crăciun, dar nu strică deloc abordarea asta contemporană (care oricum nu o exclude pe cea clasică), mai ales pentru că target-ul principal al produsului e în mod sigur într-un segment de vârstă destul de ”crud”, deci foarte conectat la rețelele sociale.

Totuși știu multă lume care consideră enervant că vede uneori hashtags pe Facebook, deci scoaterea completă din contextului online a #-ului și plasarea lui în spoturi TV sau pe panouri masive outdoor poate fi perceput cu atât mai agresiv. Apoi, e ciudată sincopa dintre un element foarte specific al Twitter-ului și link-ul spre campanie din site care merge spre un App pe Facebook. Însă îmi explic asta pentru că oricum rețelele astea 2 se inter-conectează adesea, dar și pentru că Facebook e sigur rețeaua cu mai mulți utilizatori, chiar dacă Twitter are elementul ăsta foarte, foarte ușor de recunoscut și foarte ușor de găsit în feed-ul imens de informații.

Însă în ciuda acestor mici rezerve, reclama e bună și campania interesantă. Din nou face apel la emoție și confirmă încă o dată că celebra Coca-Cola își merită faima mondială. Pur și simplu comunică bine și se adaptează la spiritul vremurilor:

Reclama Fulga

Sigur n-ați văzut minunea asta la TV, dar nu mă pot abține să nu o postez aici:

Neinspirat mesaj, nu? 🙂

Reclama Samsung Galaxy Mini 2

E un spot foarte simpatic, cu o poveste frumos adaptată contemporanului. Mie-mi place mult. Așa de mult încât am reținut și la ce e, deși numele produsului e nefericit de lung – Samsung Galaxy Mini 2. Dar pe scurt, e povestea cu Maria Rățușca:

PS: Da, e un spot atractiv inclusiv pentru copii. Și nu m-ar mira ca aici să fi fost ținta principală, că doar cei mici sunt din ce în ce mai conectați la tehnologie și de la vârste din ce în ce mai fragede. Nu știu dacă e bine sau rău. Aș spune că mai degrabă e altfel și schimbările vin mereu cu anxietate. E clar că generațiile care vin din urmă se dezvoltă altfel și trebuie stimulate altfel, măcar și pentru simplul fapt că informația e infinit mai ușor accesibilă, deci efortul de educare trebuie să fie în direcția jonglării cu informația, nu a asimilării cum a fost până acum…

Reclama Pepsi

Deși mă încadrez în segmentul de vârstă potrivit, mie mi se pare sinistră Nicki Minaj. Dar pare să aibă succes, iar Pepsi e din ce în ce mai activ în parteneriate cu figuri reprezentative din industria muzicală. Și, de ce să nu recunosc, melodia e foarte bine aleasă pentru spiritul pe care vrea să îl transmită spotul. Așa că, exceptând monstruletele roz din final, reclama e chiar bună.

Pe de altă parte, dacă nici nume mari ca Pepsi nu-și permit campanii bune, atunci de la cine să așteptăm minunile? Mai ales că e o campanie internațională:

Pa durere! Paduden

Altă reclamă pe care nu reușesc să o găsesc pe Internet… De fapt, căutând pe Google, veți găsi despre Paduden informații publicitare destul de vechi, de prin 2007, când pilula albastră cu Ibuprofen se repoziționa agresiv ca medicament împotriva durerilor menstruale. Și, apropo de momentul 2007, cel mai des veți găsi articolele în care lumea se minunează de cât de proastă e reclama asta 🙂

Într-adevăr, spotul de mai sus n-a fost o capodoperă, însă eu vream să vorbesc despe o reclamă ceva mai recentă – cea cu balerinele. E mai seacă, dar pare să re-poziționeze Padudenul din nou, menționând mai multe specii de durere (de cap, articulare, dar în continuare și cele menstruale).

Habar n-am ce cotă de piață au, dar cert e că în ultimii ani au apărut multe pastile pe bază de Ibuprofen, unele cu doze mai mari, iar altele cu doze mai mici. De altfel, pare să fie cel mai popular anti-inflamator și există inclusiv pastile cu această substanță activă care se recomandă ca având cea mai mare doză care se poate obține fără rețetă. Asta mă face să presupun că apariția relativ recentă a variantei mai strong a Padudenului n-a fost nici ea întâmplătoare. Însă, în general, e o decizie dificilă poziționarea de nișă – teoretic, te adresezi unui public mult mai numeros când răspunzi unor nevoi mai generale, dar concurența e mai mare și riști să te pierzi în mulțime; în schimb, o poziționare foarte bine delimitată, deși îți micșorează audiența, s-ar putea să-ți crească de fapt vânzările, pentru că e mai ușor să te faci remarcat și, de asemenea, e mai ușor să-ți cunoști target-ul și să cercetezi punctual o nevoie anume a sa.