Reclama Mercador – Poza de profil și aparatul foto

Mie mi se pare foarte bun spotul, cel puțin până la monologul final al băiatului. Acolo parcă-i cam sec. Dar prima parte – căutarea pozei perfecte, e foarte, foarte bună. Chiar mi se pare o ironie foarte reușită la adresa unui fenomen 🙂

Reclame Vodafone – Cartela Cartelelor

Tura asta parcă le-a cam secat inspirația și, după mine, singurul lucru notabil din seria asta de spoturi e serviciul în sine. Chiar e o idee interesantă să fii ”recompensat” cu trafic de internet pentru cât vorbești. Bine, sigur n-au făcut asta din bunătatea inimiii lor. De fapt, dacă mă gândesc bine, cred că eu vorbesc cel mult 45 de minute/lună la telefon, dar folosesc mai mult de 1 Gb trafic și observ la mulți că aleg să comunice din ce în ce mai mult în scris, prin rețelele sociale sau aplicații gen WhatsApp sau Telegram. Deci s-ar putea să caute să-și ridice un serviciu în scădere, folosindu-se de o relație cu unul în plină creștere.

În fine, revenind la spoturi, e ciudat că reclama, care ar trebui să ambaleze frumos produsul, e mai puțin interesantă decât serviciul în sine… Sau poate că așa mi se pare doar mie, iar publicul-țintă (aparent un pic mai tânăr ca mine) rezonează cu situațiile (deși, chiar și așa, fata cu selfie-ul vorbește tare monoton, iar băiețașul cu mustăcioara hipsterească s-ar putea să fie greu de plăcut de prea multă lume). În rest, nici nu-s convinsă că transmit chiar cele mai sănătoase mesaje și mă sâcâie că toți au ceva de demonstrat altora, dar poate că așa-i și realitatea ”din teren”:

Grawe – Asigurare – Bătrânețe fără bătrânețe

Sunt sigură că pensionarii de astăzi au avut un șoc uriaș când s-a decis că una dintre măsurile care ne-ar putea scoate din criză ar fi micșorarea pensiilor. Și pun pariu că pentru mulți n-a fost o problemă doar faptul că vor trebui să se descurce cu și mai puțini bani (deși oricum pensiile din România sunt cum sunt), ci le-a zdruncinat și sentimentul siguranței. De fapt, anii de criză cred că ne-au răpit tuturor sentimentul siguranței și da, e drept, certitudini nu prea sunt în viața asta, dar nici cu frica-n sân nu poți trăi tot timpul…

Însă eu sper că tot am învățat ceva bun din toată povestea asta și am devenit un pic mai chibzuiți, planificăm un pic mai mult (și mai atent) și ne-am mai îndepărtat puțin de una dintre marile reminiscențe ale Epocii de Aur – cârja din dorința de a primi ”de la Stat”. Mă rog, câtă vreme plătești taxe și impozite și te achiți de datorii e rezonabil să te aștepți să și primești ceva în schimb, dar oricând e sănătos să ai și un plan de rezervă. Mai mult, când vine vorba despre bani, întotdeauna e o idee bună să-ți diversifici sursele de venituri. Iar dacă atunci când ești tânăr te re-echilibrezi mai ușor, pentru că ești mai flexibil și mai adaptabil, ei bine, la bătrânețe e destul de greu să-ți suplimentezi fluxul de capital dacă te-ai trezit, cumva, ”în pom”.

Și-mi place că cei de la Grawe s-au apucat să facă puțină educație financiară în acest sens, îmi place că stimulează oamenii să planifice, îmi place că au ales o formă foarte prietenoasă de comunicare și, cel mai mult, îmi place că s-au axat pe o altfel de imagine a bătrâneții. Nu știu dacă ați observat, dar bătrânii noștri sunt foarte triști/acri/agresivi și marea lor majoritate, sincer, parcă așteaptă să moară. OK, scade calitatea vieții de la un punct, lucrurile se complică odată ce corpul și mintea încep să se degradeze, dar cum se face că în alte culturi oamenii de vârsta a treia încă știu să se bucure de lucruri, ba chiar caută să descopere? Cum pot alții să se urce în autocare, avioane sau pe vase și să plece în necunoscut, în excursii sau croaziere, iar noi ne ofilim încet și sigur în pătrățelul nostru din ce în ce mai mic? Ei bine, e și chestie culturală, dar probabil că ține în mare măsură de aspectul financiar. Și zău, după ce s-a întâmplat în România în ultimii ani, sper sincer că nu prea mai sunt tineri iresponsabili care intenționează să se lase la bătrânețe exclusiv în baza pensiei de la stat…

Oricum, bravo Grawe! Eu una am apreciat forma și produsul și am ajuns la voi tocmai pentru că mi-au atras atenția bannere-le online:

GraweGrawe1

Reclame Lidl

Lidl pare să aibă o strategie foarte interesantă. Presupun că dureros de costisitoare, dar net diferită de oricine altcineva de pe piață și, din moment ce perseverează pe aceeași linie (ba chiar par să amplifice fenomentul), nu pot decât să presupun că vin și rezultatele. Despre ce vorbim? Despre spoturi care vizează produse diferite, campanii limitate și reclame schimbate frecvent. Eram familiarizată cu stilul ăsta la radio, dar duminică am surprins la PRO TV cel puțin 3 spoturi diferite într-un singur calup publicitare (sigur 4 diferite pe parcursul a două calupuri):

(plus încă unul la pijamale parcă?)

Ei bine, n-am pretenția că mă pricep, dar aș pune pariu că promovarea în acest stil la TV costă semnificativ mai mult decât la radio. Pe lângă difuzările propriu-zise (oricum destul de frecvente), categoric sunt o mulțime de bani investiți și în producție! Dacă merită, doar ei știu, însă din ce informații reușesc eu să culeg involuntar, îmi dau seama că, cel puțin pe ”oferte” chiar e bătaie! Și nu vorbim despre orașele din țară care n-au cine știe ce alternative, pentru că n-au și un hypermarket la distanță rezonabilă, ci inclusiv de București unde, oho, e o piață grozav de concurențială! Poate fi un punct în minus faptul că nu găsești produsul X oricând ți-l dorești, însă disponibilitatea asta intrmitentă îl face până la urmă mai dezirabil și vânat atunci când apare…

Reclama Unicredit – Creditul de realizări personale

Îmi place că băncile au început să comunice mai uman, iar spotul ăsta mi se pare chiar foarte reușit: concept foarte bun, cu mult apel la emoție și-o doză de naționalism, execuție sugestivă și atenție la detalii. Mai mult, îmi place că inclusiv numele produsului l-au transformat foarte abil:

Reclama Groupama Asigurări în parteneriat cu Regina Maria – Sănătatea pare simplă

Cu sănătatea nu-i de glumă, dar uite că le-a ieșit un spot bun și cu umor 🙂 . Și-mi place că dau un pic în meteahna asta nesuferită a noastră cu auto-medicația (”e mai bine ca unele alegeri să nu le faci tu”), îmi place că includ (măcar ca mesaj) partea de ”prevenție” și apreciez subtilitatea aia din final cu ”respect inclus”. De fapt, probabil că tocmai pe fondul celui din urmă și, în general, a serviciilor de stat cu renume din ce în ce mai prost s-a și ivit o breșă comercială optimă pentru asigurările medicale private:

Reclama Redd’s Mojito – Viva la Fiesta

În sfârșit a ieșit cineva din lumea berii mult din zona de confort și a planificat o campanie care chiar iese din mulțime! La fel, apreciez că brandul Redd’s tot experimentează cu arome noi și, deși în mintea mea sună ciudat notele de mentă în bere, până la urmă fix așa mă gândeam și la lămâie până nu demult și uite cât de populară e azi berea cu arome frucrate!

PS: Mi s-a părut interesant că avertismentul tipic care încurajează la consum moderat de alcool a fost înlocuit cu ”nu consuma alcool în timpul sarcinii”. Mă rog, pe mine mă cam irită că nu știu asta chiar toate femeile, dar publicitar vorbind apreciez că par să fie foarte atenți la fel de fel de detalii în actul ăsta de comunicare cu targetul lor principal feminin.