Reclama Samsung Galaxy Mini 2

E un spot foarte simpatic, cu o poveste frumos adaptată contemporanului. Mie-mi place mult. Așa de mult încât am reținut și la ce e, deși numele produsului e nefericit de lung – Samsung Galaxy Mini 2. Dar pe scurt, e povestea cu Maria Rățușca:

PS: Da, e un spot atractiv inclusiv pentru copii. Și nu m-ar mira ca aici să fi fost ținta principală, că doar cei mici sunt din ce în ce mai conectați la tehnologie și de la vârste din ce în ce mai fragede. Nu știu dacă e bine sau rău. Aș spune că mai degrabă e altfel și schimbările vin mereu cu anxietate. E clar că generațiile care vin din urmă se dezvoltă altfel și trebuie stimulate altfel, măcar și pentru simplul fapt că informația e infinit mai ușor accesibilă, deci efortul de educare trebuie să fie în direcția jonglării cu informația, nu a asimilării cum a fost până acum…

Advertisements

Reclama Pepsi

Deși mă încadrez în segmentul de vârstă potrivit, mie mi se pare sinistră Nicki Minaj. Dar pare să aibă succes, iar Pepsi e din ce în ce mai activ în parteneriate cu figuri reprezentative din industria muzicală. Și, de ce să nu recunosc, melodia e foarte bine aleasă pentru spiritul pe care vrea să îl transmită spotul. Așa că, exceptând monstruletele roz din final, reclama e chiar bună.

Pe de altă parte, dacă nici nume mari ca Pepsi nu-și permit campanii bune, atunci de la cine să așteptăm minunile? Mai ales că e o campanie internațională:

Pa durere! Paduden

Altă reclamă pe care nu reușesc să o găsesc pe Internet… De fapt, căutând pe Google, veți găsi despre Paduden informații publicitare destul de vechi, de prin 2007, când pilula albastră cu Ibuprofen se repoziționa agresiv ca medicament împotriva durerilor menstruale. Și, apropo de momentul 2007, cel mai des veți găsi articolele în care lumea se minunează de cât de proastă e reclama asta 🙂

Într-adevăr, spotul de mai sus n-a fost o capodoperă, însă eu vream să vorbesc despe o reclamă ceva mai recentă – cea cu balerinele. E mai seacă, dar pare să re-poziționeze Padudenul din nou, menționând mai multe specii de durere (de cap, articulare, dar în continuare și cele menstruale).

Habar n-am ce cotă de piață au, dar cert e că în ultimii ani au apărut multe pastile pe bază de Ibuprofen, unele cu doze mai mari, iar altele cu doze mai mici. De altfel, pare să fie cel mai popular anti-inflamator și există inclusiv pastile cu această substanță activă care se recomandă ca având cea mai mare doză care se poate obține fără rețetă. Asta mă face să presupun că apariția relativ recentă a variantei mai strong a Padudenului n-a fost nici ea întâmplătoare. Însă, în general, e o decizie dificilă poziționarea de nișă – teoretic, te adresezi unui public mult mai numeros când răspunzi unor nevoi mai generale, dar concurența e mai mare și riști să te pierzi în mulțime; în schimb, o poziționare foarte bine delimitată, deși îți micșorează audiența, s-ar putea să-ți crească de fapt vânzările, pentru că e mai ușor să te faci remarcat și, de asemenea, e mai ușor să-ți cunoști target-ul și să cercetezi punctual o nevoie anume a sa.

Reclama Cocolino Sensation

E normal să folosești hiperbole în reclame ca să fie foarte clar pentru oricine unde bați, dar spotul ăsta parcă-i exagerat de animat pentru ce vinde. Pe de altă parte, dacă numele e Sensation și prin TV nu poți transmite senzația de atingere și nici mirosul, poate e justificat să încerci o supra-compensare vizuală. Însă impresia mea e că parcă-i un pic prea mult…

Reclama Bonux și Fairy

Am impresia că detrgenții sunt în top 3 produse pentru care e foarte dificil să faci reclame. Și e cu atât mai greu să rămâi în linia clasică, dar totuși să te diferențiezi. Reclama asta e… Fix ce e – o reclamă la detergent 🙂 Bine, o reclamă care încearcă să poziționeze produsul în postura de eficient împotriva grăsimilor, ceea ce nu e rău în condițiile în care mai toți detergenții vorbesc despre pete în general, sau despre pete ”dificile”, iar trendul recent e de asociere cu balsamuri de rufe, deci cu accent pe miros, textură, prospețime.

Dacă ar fi să fiu răutăcioasă aș putea spune că din unele privințe e chiar deosebită – de exemplu, l-au găsit pe singurul bărbat din lume căruia îi pasă că i s-a murdărit tricoul sau pe individul care poate să se mânjească până la cot atunci când mănâncă pulpe de pui. În rest, e reclama tipică la Bonux cu Magda Catone cea sfătoasă.


Bine, admit și că e ușor simpatică replica finală cu 0% grăsimi, dar depinde unde.

Campania Dedeman

Nu pot să cred câtă vreme a tot rulat Dedeman genul ăsta de campanie:

Încă aud la radio spoturi și încă văd panouri stradale din gama asta. Cred că e cea mai naivă formă de copy. Sunt pur și simplu propoziții cu rimă, fără niciun alt fel de substrat, conotație, dedesubt provocator. Dar din moment ce tot fac așa ceva din 2010 presupun că asta prinde la publicul lor… Singura chestie pe care am apreciat-o cu adevărat de când desfășoară minunea asta a fost faptul că la un moment dat și-au invitat audiența să propună sloganuri noi. Sigur că a fost dublu win pentru ei, însă e ceva ce prea puține companii fac – efectiv și-au manifestat interesul față de cumpărători și i-au implicat în proces. Iar cei care într-adevăr au avut idei bune și au ajuns să-și vadă sloganul publicat pe undeva probabil că au devenit instant clienți etern fideli brand-ului.