Tehnic vorbind, spotul e chiar binișor făcut și cred că reușește să exprime eficient ce și-a propus. Doar că mie-mi lasă o ușoară senzație de SF (mai ales dacă-l raportez la percepția generică asupra meseriașilor) și nu-mi dau seama dacă asta-i strică sau e la locul ei și chiar benefică, complet în sprijinul sloganului ”prețuri uimitoare pentru o casă primitoare”:
Oricum, aș zice că o duc mai bine ca alții, pentru că tocmai au cumpărat magazinele BauMax, deci comunicarea lor ceva mai subtilă l-a bătut pe Meșter 🙂 . Printre altele, aș zice că Leroy Merlin câștigă puncte bune și prin faptul că nu exclud publicul feminin (tendință naturală a magazinelor de profil), iar asta e ceva ce am observat și la Dedeman și nici ei nu par s-o ducă rău… În fond, de ce ți-ai înjumătăți plaja de consumatori când poți găsi metode creative de a-i atrage pe toți?
Un spot care mi-a plăcut mult de la prima vizionare. Pardon, de la prima audiție, pentru că-mi amintesc că nici nu eram atentă la TV când a început și mi-a atras atenția discursul. Păcat că nici nu-s sigură că mai rulează acum când scriu despre ele, dar atât de mult a durat până să-l găsesc și online!
Mă rog, poate-i un pic cam prea înălțător pentru categoria de produs, iar domnii ăia presupus bogați par cam cocalari (deși poate asta s-a și vrut dacă e să ne gândim bine la mulți bogați ai României), însă mie-mi place că au ales o abordare mai puțin convențională (chiar dacă nici ei nu s-au putut abține de la cadrul final clișeu cu prietenii la bere).
Oamenii spun că sunt regele pantofilor cauzatori de durere. Nu vreau să creez pantofi generatori de suferință, dar nu e treaba mea să creez ceva confortabil. Încerc să fac pantofii cu toc înalt cât mai confortabili cu putință, dar prioritatea mea este design-ul, frumusețea, senzualitatea. Nu sunt împotrivă, dar confortul nu e prioritatea mea.
Sau, pe scurt, tot de la ‘mnealui:
Tocurile înalte sunt plăcere cu durere.
Dar merită, pentru că:
O femeie poate fi sexy, fermecătoare, spirituală sau timidă cu pantofii ei.
Căci, nu-i așa?
Femeia își poartă hainele, dar pantoful o poartă pe femeie.
Și-n fond, se știe că:
Tocurile înalte îi dau femeii un fel de putere.
Am făcut introducerea asta lungă ca să evidențiez niște chestii legate de pantofi. Da, nouă, femeilor, ne plac. Da, cunosc destule domnițe cărora pantofii le sucesc mințile. Da, s-a construit o oază generoasă de mister și senzualitate în jurul tocurilor. Și da, sunt incomozi ca naiba. Dar nu, nu ne lăsăm! 😀
Ei bine, considerând toate acestea, mi se pare că cei de la Compeed au construit o campanie bunicică în jurul platformei pentrucapantofi.ro și au găsit o metodă foarte creativă de a muta centrul atenției de la ceva nu neapărat frumos (picioare, bășici, plasturi) la un exponent stilat. Doar că am mari rezerve pentru numele site-ului. OK, înțeleg, expresia ”pentru că […]” s-a împământenit și s-ar putea s-o fi folosit aproape fiecare dintre noi cel puțin o dată, chiar și ironic (dacă se-ntâmplă să vi se pară absolut stupidă). Dar să nu uităm de unde a pornit toată povestea asta:
Nu spun că n-ar fi inspirat să te folosești într-o campanie de ceva care s-a propagat atât de bine, dar considerând geneza, eu parcă n-aș fi folosit-o în relație cu pantofii cu toc, simbol pentru eleganță…
N-am prins la TV spotul chiar de la început (unde se și vede numele Heineken pe vârful unui zgârie-nori), dar pe măsură ce urmăream scena cu taxiul mi-era deja clar că e o reclamă pentru Heineken. Și, ca de obicei, oamenii ăștia se încumetă la reclame lungi, de mai bine de un minut, dar sunt atât de vii și spun atât de frumos și cu-n umor atât de aparte câte o poveste, încât uiți că urmărești ce urmărești de fapt și trăiești aventura cu protagoniștii. Sigur, ca-ntotdeauna are și o doză sănătoasă de exotism, chit că-i într-un cadru urban, dar asta nu face decât să sporească farmecul poveștilor Heineken:
PS: Cum să nu-ți placă de ei când găsesc soluții atât de creative, inclusiv pentru probleme de-a dreptul spinoase. De exemplu, am aflat (de aici) că-n State nu e legal să arăți explicit consum de bere în reclame, așa că-i musai să te descurci altfel:
Nu-s fanul soliștilor, nu-s fanul genului muzical, dar trebuie să recunosc aici că cei de la Corso au fost inspirați cu spotul ăsta. În plus, nici versurile nu-s chiar rele, iar dacă mai pun la socoteală că, de exemplu, asta e reclama preferată a maică-mii, ei bine, sigur a meritat investiția. Adică, vedeți bine, au atins eficient și omuleți care-s depărtișor de core-target-ul pe care-l bănuiesc eu (dată fiind opțiunea pentru cei 2 cântăreți):
Cât de mult îmi place cum comunică Orange diferențiat pentru categoriile sale de produse/consumatori! Millidge și Doig, vedetele gamei PrePay sunt simpatici, gălăgioși, animați și poznași, iar invitația la 4G e și ea vie, dinamică și vibrantă, dar în cu totul alt fel, cu alt ton și altă imagine:
La TV am ratat-o, dar s-a băgat peste mine când mă uitam pe YouTube la alt spot despre care intenționam să scriu. De fapt, nici nu știu dacă rulează la TV minunăția asta, însă e musai să-i acord puțin timp și spațiu dacă tot a venit singurică la mine 🙂 . Deși, între noi fie vorba, n-aș zice că-i cel mai bun spot Lidl, ori cea mai bună campanie a lor. Însă trebuie să admit că imediat după gândul ăsta am avut niște flash-uri cu frânturi de imagini din Lidl-urile în care am mai intrat și parcă-mi vine să spun că, în ciuda opiniei personale, s-ar putea ca target-ul lor principal să se lipească ușor de izul ăsta de telenovelă…
Oricum, chiar și asta e o abordare foarte diferită față de ce reclame rulează de regulă pe piața românească și singura mea rezervă reală e vizavi de legătura cu ibericii. Eu trăiesc cu impresia că patriile autentice ale telenovelelor sunt prin America de Sud, chit că asociezi ușor specia asta TV cu limba spaniolă.
Mie mi se pare un spot foarte bun, dar tare mi-e că s-ar putea să aibă un mesaj prea subtil pentru marea masă de consumatori 🙂 . Că, deh, când vinzi suc e bine să vorbești cu toată lumea. Ba poate că ăia foarte educați (care sigur ar prinde aluzia cu mea pulpa) s-au convertit spre trendul hiper-sănătos și se țin departe de sucuri de genul ăsta… Dar mie zău că-mi place!
Nu spun că nu e inspirată ideea de a merge spre categoria ”geek”. Ba chiar au în conceptul ăsta o mulțime de teme cu care sigur ar putea rezona ușor și intens o mulțime de tineri de vârsta lor. Dar execuția și detaliile care dau formă conceptului… Cum s-o zic frumos? Categoric au avut și campanii mai bune cei de la Vodafone 🙂 . Dar așa e când faci spoturi pe bandă (apropo, de ce s-or fi chinuind, oare, cu un asemenea flux?). Chiar n-ai cum să ai idei grozave tot timpul:
Iar dacă spotul în sine e doar ușor jenant pe ici, pe colo, ”episodul-pilot” din seria care înțeleg că se va dezvolta în jurul celor doi protagoniști e chiar nefericit:
V-am spus eu că s-a lansat un trend pentru spoturi pe această categorie, dar reclama asta particulară e slăbuță rău. Mă rog, n-o găsesc pentru exemplificare, dar dacă vă uitați la cum arată site-ul și (să-i zicem) pagina de Facebook, vă faceți o imagine și despre spot. E în același stil, din punctul meu de vedere, complet depășit. Singurul câștig dintr-un spot foarte fad, desprins ca imagine și text din anii ’90 e că am auzit de un nume pe care nu-l cunoșteam, deși înțeleg că există pe piață de ani buni. Teoretic, dacă mi-a rămas în minte, e cel mai mare câștig, dar s-ar putea ca eu să fiu mult mai motivată ca alții să fiu atentă la reclame (considerând, de exemplu, activitatea mea de aici), așa că nu garantez că și-ar fi atins scopul la scară largă…
Altfel, am tot respectul pentru povestea din spate (deși, din nou va trebui să faceți abstracție de o formă depășită și să fiți atenți la fond):
S-ar putea face lucruri frumoase cu ideea de brand românesc, cu ideea de tradiție, cu povestea omului din spatele afacerii etc. Chiar e păcat că cineva, undeva, n-are disponibilitate sau suficientă creativitate încât să comunice un pic mai altfel, cu atât mai mult cu cât doi concurenți serioși din aceeași gamă de produs au dat deja startul la campanii bune, cu umor.
Publicitate românească 