Reclama Heineken – Daniel Craig – Specter – The Chase

Aceasta ar fi cea de-a treia reclamă care mi-a mâncat urechile în ultima vreme în timp ce încercam să-mi ascult playlist-ul de pe YouTube (a treia după cele două despre care v-am scris ieri, respectiv spotul Vodafone cu obsesivul „e bine” și cel de la Orange). Dar când îți plac reclamele, chit că mai ajungi câteodată să fii și supra-expus, taci, asculți și, dacă tot treci prin ele, te uiți și cu atenție 🙂

Și ce am descoperit foarte mișto la reclama asta e faptul că împletește extraordinar de bine și firesc elementele specifice filmelor cu James Bond și notele stabile ale spoturilor pentru berea Heineken. Evident, a existat în mod sigur un motiv bun pentru care s-au asociat de la bun început cele două branduri. Spiritul de aventură e, probabil, doar unul dintre ele; teoretic, e cel mai evident, dar practic motivele sunt mult mai complexe. Vă reamintesc că cele două mărci au un parteneriat încă din 2012, din ajunul lansării lui Skyfall, iar atunci au fost destule discuții pe tema înlocuirii băuturii consacrate a lui James Bond, vodka („shaken not stirred”), cu berea (care nu prea e percepută ca fiind o băutură cine știe ce de elegantă, eleganța fiind unul dintre atributele esențiale ale lui 007).

Însă Bond pare să tot evolueze și să se adapteze la schimbările impuse de modelele contemporane, așa că n-avem decât să ne mai adaptăm și noi cu schimbările lui. În rest, felul în care se desfășoară cursa este construit foarte riguros în raport cu aspectele comune ale celor doi titani: dinamism, intensitate, situații surprinzătoare, eleganță ludică și un stil foarte aparte de umor. (Poate doar sticlele de bere de pe tavă apar cu ceva mai puțină finețe, dar ar putea intra la categoria situațiilor surprinzătoare.)

Ca de obicei, omuleții de la Heineken reușesc să spună (foarte bine!) o întreagă poveste într-un minut și jumătate, iar asocierea cu promovarea noului James Bond nu are de ce să nu-și atingă scopul scontat, respectiv de a-și putența unul altuia valoarea

Reclama Piraeus Bank – Adevărata valoare ești tu

Spotul e cald și-ți lasă impresia că misiunea celor de la Piraeus Bank e centrată pe client, ceea ce, desigur, e o idee bună oricând în orice formă de comunicare comercială. Ba, mai mult, sloganul ăsta cu „adevărata valoare ești tu” e chiar măgulitor într-o manieră destul de subtilă, ceea ce iar e de bine.

Însă, mai presus de emoție, scene de familie, nostalgie, muzică lină și chipuri zâmbitoare, mi se pare ușor riscant să vorbești despre valoare în contextul bancar. Nu zic nu, aproape că e strategie de bază în copy să nu vorbești despre bani, ci despre valoare, doar că, atunci când vine vorba despre un produs bancar, care e 100% despre bani, poate fi cu două tăișuri. Adică, dacă reușești să nu te uiți la reclamă prin filtrul emoțional, rațional s-ar putea să ți se pară cam fals discursul, pentru că, zău, spun că e „despre valoare”, dar până la urmă chiar e vorba despre bani 🙂

De regulă, povestea asta cu valoarea se potrivește mai bine cu produsele/serviciile scumpe, pentru că cel care le vinde nu vrea să te gândești la bani, ci la plusul de valoare pe care l-ai câștiga, teoretic, prin calitate. Cumva, ar trebui să ți se inoculeze ideea clasică a lui „dai un ban în plus, dar merită”, însă, la nivel de comunicare explicită, povestea trebuie să fie în cu totul altă direcție decât cea pecuniară.

Așa văd eu lucrurile și s-ar putea să mă înșel, mai ales pentru că eu mă uit altfel la reclame decât se uită majoritatea consumatorilor, iar lor s-ar putea să le fie mai greu să treacă de „armura emoțională” a spotului. Și trebuie spus că e bună și legătura cu produsul, pentru că un comision de 0% pentru multe chestii e, într-adevăr, o grijă în minus, exact în tonul lui „îți amintești de vremea în care nu întrebai cât costă lucrurile?” (deși, dacă e să fiu răutăcioasă, constat că textul ăsta se suprapune cu oarece cadre cu copii și n-am cum să nu fiu de acord că nu mă interesau cât costă lucrurile în copilărie, dar cauzalitatea nu e înavantajul lor, pentru simplul fapt că nu trebuia să fac eu banii 😀 ).

În concluzie, spotul e bunicel, dar nu sunt foarte sigură că va fi terbil de eficient, cu atât mai mult cu cât sectorul bancar e o piață foarte, foarte agresivă și concurențială. A, și nici nu sunt foarte sigură că toată audiența vizată va percepe la justa valoare acel comision zero pentru fel de fel de servicii, pentru că o bună parte din public e foarte lipsit de educație financiară. De exemplu, aș pune pariu că mulți au carduri cu care s-au ales din greșeală și nu pentru că au căutat activ o bancă potrivită pentru ei, care să le ofere facilitățile de care au nevoie, foarte mulți nu sunt încă prieteni cu homebanking-ul, sigur sunt mulți care nici nu s-au gândit că pot scoate bani de la alte bancomate decât cel al băncii emitente a cardului etc.

PS: Varianta lungă a spotului:

Berăria H, Red Bull Soapbox, Telekom și The Color Run

S-au îngrămădit multe evenimente mari în week-end-ul care tocmai a trecut și toate au avut parte de promovare serioasă. Ce a ieșit? Ei bine, sunt convinsă că părerile sunt foarte împărțite și nici n-ai cum să mulțumești pe toată lumea, dar îmi închipui că ar fi fost mult loc de mai bine:

  • Berăria H – cred că în ultima săptămână am citit despre asta mai mult decât despre orice altceva și am dat peste n articole care promiteau ceva ”WOW!”. S-a deschis Vineri, 12 Septembrie, și încă n-am avut vreme să ajung acolo, dar m-a surprins ce am citit aici. Hai să zicem că percepția asupra servirii e întotdeauna foarte subiectivă (deși povestea de acolo îmi dă de înțeles că stau chiar foarte, foarte prost la capitolul ăsta, chiar și punând în paranteză o doză mare de subiectivism potențial al autorului). Dar să n-ai disponibil ceva ce e în meniu, mai ales a doua zi după deschidere?! Bonus, mă declar și eu uimită că ”cea mai mare berărie din Sud-Estul Europei” are o gamă atât de limitată de beri, în timp ce Happy Pub, de exemplu, o cămăruță mai mare de pe lângă Piața Romană are 140 de sortimente 🙂
  • Red Bull Soapbox – un eveniment care se anunța foarte simpatic și a fost promovat intens inclusiv la TV s-a împiedicat, de asemenea, în ceva destul de mic și relativ de ușor de evitat. Puteți citi detaliile pe site-ul Metropotam, dar ideea, pe scurt, e că degeaba s-au adunat o mulțime de oameni, dacă mulți dintre ei n-au avut o experiență plăcută și, de fapt, chiar n-au reușit să vadă ce li se promisese.
  • Telekom – despre evenimentul organizat în cinstea lansării n-am citit nimic de rău, dar am găsit asta la Arhi și tare mi-e că, în spatele artificiilor și a concertelor, n-au intrat chiar cu dreptul în România:

  • The Color Run – din multitudinea de poze pe care le-am regăsit în feed-ul de știri de pe contul personal de Facebook deduc, ușor, că participanților le-a plăcut și ediția din acest week-end, dar din aceleași fotografii aș fi zis că și evenimentul ăsta e #fanmagenta. Sau, ca să-nțelegeți mai bine unde e problema, vă las cu un status de-al lui Alexandru Negrea: ”E amuzant cum majoritatea oamenilor care au poze de la The Color Run (Orange a fost sponsor principal) au poze cu vopsea roz pe faţă. Bad timing at his best”

Reclama Red Bull – Soapbox Race Romania

Cât e de simpatic spotul ăsta? 😀

O idee năstrușnică (Red Bull nici nu poate altfel) cu o execuție pe măsură, care exprimă perfect nebunia frumoasă, dinamica și exotismul evenimentului. Mie-mi place mult, pornind de la concept și terminând cu ultima replică din spot: ”vino să-i vezi pe Calea 13 Septembrie pe 14 Septembrie” 🙂 (în fine, spotul în cea mai recentă formă a sa îl găsiți aici, dar vizual e identic cu cel de mai sus care probabil a rulat cu câteva luni în urmă, înainte de etapa înscrierilor pentru eveniment).

Reclama Heineken – Orașul

N-am prins la TV spotul chiar de la început (unde se și vede numele Heineken pe vârful unui zgârie-nori), dar pe măsură ce urmăream scena cu taxiul mi-era deja clar că e o reclamă pentru Heineken. Și, ca de obicei, oamenii ăștia se încumetă la reclame lungi, de mai bine de un minut, dar sunt atât de vii și spun atât de frumos și cu-n umor atât de aparte câte o poveste, încât uiți că urmărești ce urmărești de fapt și trăiești aventura cu protagoniștii. Sigur, ca-ntotdeauna are și o doză sănătoasă de exotism, chit că-i într-un cadru urban, dar asta nu face decât să sporească farmecul poveștilor Heineken:

PS: Cum să nu-ți placă de ei când găsesc soluții atât de creative, inclusiv pentru probleme de-a dreptul spinoase. De exemplu, am aflat (de aici) că-n State nu e legal să arăți explicit consum de bere în reclame, așa că-i musai să te descurci altfel: