Reclama Toortitzi – Elefantul Manole

Spre marea mea durere, s-a dus de tot vara, așa că sigur nu mai sunt la mare decât vreo câțiva rătăciți care să vadă reclamele alea multe cu Toortitzi care împânzesc litoralul de vreo 2 ani (v-am mai spus despre asta aici și aici). Asta e, ne întoarcem toți la realitate, fiecare-n treburile noastre, inclusiv omuleții care fac Toortitzi. O țin pe a lor cu elefantul (pe care aflu acum că-l cheamă Manole) și-au scos un spot simpatic de tot:

Ce-mi place mie cel mai mult e că, dacă nu m-aș fi uitat atent la cum i se mișcă buzele naratorului în timp ce spune povestea, aș fi putut fi convinsă că nu e producție autohtonă (de exemplu, îmi amintește mult de reclama cu Twix-ul stâng și Twix-ul drept, iar aceea nu era neaoșă). Arată foarte bine, are o poveste închegată, are umor și, în general, tot ce-i trebuie ca să fie o reclamă bună 🙂

Publicitate pe litoral

După o vizită scurtă de două zile și-un pic la Costinești, pot să vă spun sigur că, cel puțin în stațiunea asta (unde, apropo, Sâmbăta asta gradul de ocupare era 100%!), trei mărci îți sar în ochi, indiferent cum ai întoarce capul.

Liderul detașat cred că e Ursus, pentru că are porțiuni generoase de plajă închiriate (nu știu chiar cât de multă suprafață au, dar e de ajuns că au sigur toată zona centrală a stațiunii). Desigur, zonele lor vin la pachet cu umbreluțe Ursus, respectiv cu reclame discret de frecvente de la DJ. A, și nu în ultimul rând, cred că n-au ratat cam niciun stâlp pentru panotaj cu Ursus Cooler.

Apoi, omuleții cu Toortitzi-le încă sunt tare pe val, așa cum i-am remarcat și anul trecut. De fapt, la fel ca în 2013, am văzut că nici avioanele cu bannere pe coadă nu-l mai cară pe eternul Nutline, ci pe juniorul Toortitzi. Iar dacă la bere am văzut că mai bea lumea și câte-un Tuborg sau câte-un Skol, turtițe se mănâncă-n disperare! Și dacă tot l-a înlocuit bannerul lor zburător pe cel de la Nutline, o să vă bucurați să aflați că nici mâncători de semințe pe plajă n-am mai remarcat ca-n alți ani. M-am mai împiedicat de câțiva, dar sunt categoric mai puțini decât ronțăitori de Toortitzi!

Iar pe ultimul loc, la distanță serioasă de primii doi, am remarcat și câteva bannere amețite de la Cotnari. Mă rog, o fi suficient că vede lumea numele scris mare și consumă? Habar n-am, dar erau la datorie, chit că deloc animați și nu chiar în zona centrală a Costineștiului…

A, și sigur că e multă Coca-Cola peste tot, dar cu ei, cu numele, cu frigiderele și cu toate însemnele lor m-am obișnuit atât de tare încât nici nu-mi pare că nu-s firești, din peisaj 😀

PS: Da, am remarcat și bannerul zburător anti-fracking…

Toortitzi

Încă n-am văzut vreun spot TV, dar s-ar putea să n-aibă deloc nevoie! La mare era pur și simplu plin de bannere și afișe cu Toortitzi. Erau pe vile, pe vitrine, legate de cozile avioanelor (în loc celebrelor semințe Nutline), ba chiar și-n gară ca exemplul din imagine:

IMG_2805

Și adevărul e că n-au cum să nu te facă măcar un pic curios. Chiar și conceptul de snack copt și nu prăjit (deci mai aproape de trendul actual preocupat de sănătate) e atractiv, iar pe mine m-a convins să-i dau o șansă în urmă cu vreo 2 luni într-un parc bucureștean. Însă deocamdată au ales să se promoveze pe ideea de turtit. Deși, la cât de agresiv erau prezenți peste tot pe litoral, cred că nici n-avea importanță în ce direcție mergeau cu mesajul. Și da, o mulțime de lume mânca Toortitzi la mare 🙂