Reclama Amigo – Energie, nu vorbe

Eu, când mă gândesc la Amigo, nu-mi vin în minte decât două lucruri: sloganul acela cântat cu „Amigo, Amigo și ești ca nou” și fascinația mea din copilărie față de obiceiul mamei mele de a bea ness (Amigo de cele mai multe ori) făcut cu Coca-Cola. Cum putea să bea chestia aia atât de amară?! Iar fascinația mea de adult e cum putea să bea chestia aia atât de plină de cafeină?! 😀

Dar serios vorbind, când mă uit la cutiile de Amigo am senzația că am crescut împreună. Chiar dacă astăzi nu sunt consumator, chiar m-a atins un pic spotul în oarece puncte sensibile. Bine, asta se întâmplă mai ales pentru că eu nu-mi amintesc să mai fi văzut o reclamă pentru acest produs/această marcă de foaaaaarte mult timp, dar YouTube m-a ajutat să descopăr că a existat, de exemplu, și un spot prin 2010. Însă nu sunt sigură că mi-l amintesc. Parcă da. Parcă nu…

Oricum, hai să ne concentrăm pe spoturile noi, mai ales pentru că mi se par chiar foarte reușite. Uitându-mă în urmă, am observat că Amigo întotdeauna s-a concentrat pe ideea asta de energie, dar până acum o făcea oarecum mai agresiv, exact în nota impulsului pe care se presupune că ți-l dă produsul. Acesta mi se pare un exemplu emblematic:

Ei bine, acum și-a schimbat puțin abordarea. Există încă un accent pe energie prin sloganul final – „energie, nu vorbe” și chiar pică destul de intens și brutal (așa, ca o reminiscență a abordărilor trecute). Inclusiv folosirea explicită în copy a acelui „PUNCT” e din tabloul agresiv. Însă, per total, mi se pare că le-au ieșit trei reclame mai degrabă emoționale. Și sunt sigură că linia asta cu lipsa timpului îi va atinge pe mulți, pentru că se prea poate să fie marea problemă a zilelor noastre…

Așadar, vă prezint (în ordinea preferințelor) cele trei spoturi: cel cu șoferul/curierul care e mereu pe drum, deci mașina îi e casă, cel cu reportera și cel cu brutarul (e pe ultimul loc pentru că nu e atât de profundă abordarea timpului – e vorba mai degrabă despre trezit devreme):

PS: N-am reușit să găsesc spoturile cu sloganul pe care-l am eu întipărit în minte, dar vă servesc cu o altă porție de nostalgie:

Ca să înțelegeți exact cam cât de vechi sunt reclamele astea, nu vă spun decât că în a doua l-am recunoscut pe Mihai Călin, iar Mihai Călin era vedetă la PRO TV undeva prin 1998? Prezenta „Riști și câștigi” 🙂 De fapt, tot în 1998 am descoperit că a fost înregistrată și marca „Amigo și ești ca nou”.

PPS: Oameni buni, un site (bine indexat?) n-aveți și voi! Când am căutat „amigo” pe Sf. Google am dat în primele două pagini doar de magazine online și agregatoare de oferte. Deja în pagina a treia nu prea mai caută lumea. Nu e bine! Hai, că dacă tot v-ați încordat cu o campanie de revitalizare, poate începeți să existați și în online! Hai, poate cer prea mult cu niște social media (dacă există ceva, zău, eu n-am găsit, iar dacă nu-i de găsit e degeaba), dar un site?! În 2015?!

Advertisements

Reclama Hornbach – Blugii și groapa de gunoi

Pe mine mă amuză teribil aventura domnului pentru a-și recupera blugii ăia chinuiți. E foarte mișto făcut spotul, are umor, e o manieră foarte creativă de a promova ceva de pe nișa bricolajului și, zău, e ceva cu care vor putea empatiza ambele sexe. Îmi și imaginez discuții din diverse gospodării cu doamne care mustăcesc, mai mult sau mai puțin amuzate: ”Of, Costele, așa faci și tu! Păstrezi toate nenorocirile!”. Sau domni în care încă mocnește ranchiuna: ”Așa mi-ai făcut și tu, Marie! Ții minte când mi-ai aruncat […]?” 😀

Atâta doar că s-ar putea ca nuanța să fi fost cam prea fină și să nu înțeleagă chiar toți cei vizați că legătura poveștii cu Hornbach trebuia înțeleasă așa: ”Creată prin proiectele tale. Fiecare pată, fiecare ruptură reprezintă dovada proiectelor tale. În luni, chiar ani de proiecte ai făcut ceva unic din hainele tale, ceva ce îți aparține doar ție!”

Reclama Vodafone – Șoferul de tir

Știu că e absolut ridicol ca un om care-și asumă să scrie cu regularitate pe un blog despre publicitate să nu deschidă TV-ul cu săptămânile, dar uneori am noroc și efectiv vin peste mine reclamele în timp ce navighez liniștită prin online. Și exact așa am aflat despre un nou spot controversat marca Vodafone… De unde controversa? Păi, sinceră să fiu, cam peste tot unde am citit până acum despre Adrian Oprea, șoferul, era într-un context de tipul ”chiar și cu Ghiță era mai bine”. Însă nu m-aș pripi să spun că nu e o reclamă apreciată, pentru că reacțiile cu pricina le-am surprins în medii mai apropiate de interesele mele și, știți cum e, ne înconjurăm cu oameni destul de asemănători și tindem să presupunem că toată lumea gândește la fel. Doar că eu evit să fac presupuneri de genul ăsta și chiar mi-ar dăuna când vine vorba despre reclame. La urma urmei nici Ghiță nu mi-a plăcut grozav, dar a fost categoric un personaj extrem de popular (cel puțin până s-au apucat să ”mulgă” excesiv povestea). Iar șoferul de tir s-ar putea să fie o figură cu care vor rezona foarte ușor o mulțime de oameni din țară, de la șoferi profesioniști la fete ușor de impresionat… Și nici ideea nu e rea, ba chiar și unele mostre de declarații sunt destul de creative (cu bonus pentru asocierile cu care omul simplu rezonează foarte ușor). De fapt, singurul lucru care ar putea cu adevărat să-mi displacă (din punctul de vedere al execuției) este că n-au căutat un protagonist cu dicție un pic mai clară: