Reclama Purcari – Manifest pentru Neschimbare

N-aveți idee cât de mult mă bucur că în ultima vreme am tot avut ocazia să scriu despre spoturi bune, iar reclama aceasta pentru Vinăria Purcari intră degajat în actualul meu Top 3. Și nu e o apreciere implicită pentru folosirea Glossei lui Mihai Eminescu, pentru că nu-s ușor impresionabilă pe nișa asta. Ba, în general, chiar nu mă omor după genul liric. Însă felul în care e recitată, vocea, seria de imagini, mesajul în sine, legătura lui cu un contemporan prea grăbit și, pe alocuri, chiar putred…

OK, mărcile cu tradiție pot oricând să bată monedă pe tradițional și întoarcerea la rădăcinile sănătoase (un exemplu recent vedeți și la Coca-Cola, cu Dr. Pemberton). Dar nu toate reușesc să spună frumos genul ăsta de poveste. În schimb, cei de la Purcari au un mesaj cu miez pus într-o formă unitară foarte reușită și pun pariu că-i atinge pe mulți unde trebuie. Și-mi place că finalul, care vorbește direct despre brand, vine lin și firesc. Nu rămân cu senzația că m-au amețit cu-n basm spus frumos, iar la sfârșit îmi bagă pe gât un produs:

Sunt sigură că nu sunt singura care n-a dat ”Skip Ad” când i-a ieșit în cale spotul, chit că mă grăbeam să văd cine știe ce alt videoclip. Greșesc? 🙂

Advertisements

Reclama Neumarkt – Picătura de muștar

De multă vreme vreau să scriu și despre spotul cu picătura de muștar, dar nu l-am găsit online. Azi am căutat mai riguros. Tot nu l-am găsit. Dar am găsit alte patru înfrățite:

Sincer, mie tot cel cu picătura de muștar mi se pare cel mai simpatic și presupun că nu întâmplător l-au ales pe acela să ruleze la TV. Referința e clară că, deh, micii merg cu berea, dar are și un pic de profunzime :). Iar dintre celelalte, cel cu pensia se apropie binișor. În rest, nu știu, poate Rambo a rămas într-adevăr un reper pentru bărbații de un anumit fel (bărbați care probabil fac parte din core-target-ul Neumarkt), referințele la fotbal merg și ele cu bere, dar moneda și trenul… E un apropo la devalorizare? 😀

Oricum, o campanie la bere mai altfel, bine conturată în jurul sloganului ”gust puternic și amărui”, iar dacă ar fi să găsesc un cusur reclamelor ar fi începutul prea lent. Știu că are valoare stilistică, dar chiar 20 de secunde fără acțiune parcă-s prea multe.

Campanii altfel

Deși stau în București, zilele astea sunt în deplasare. Dar chiar și dacă aș fi fost în București, tot nu prea am treabă pe magistrala Pipera-Berceni. Însă chiar și-n condițiile astea, tot am auzit din multe părți despre campania asta făcută de Julius Meinl, cu post-its și poezie contemporană.

Și sinceră să fiu, nu pot să spun că mă omor după autori sau după genul liric în general. Ba nici cafea nu prea beau (deși ciocolata caldă Julius Meinl e sublimă :D). Dar îmi place grozav orice campanie caută să iasă un pic din tipar! Îmi închipui că e dificil să faci campanii ”altfel”, începând cu ideea potrivită, continuând cu autorizații (și alte complicații birocratice) și terminând cu implementarea efectivă (logistică, grad mai mic de control asupra desfășurării etc.). Însă eu sunt convinsă că merită și, per total, aș pune pariu că e o investiție a naibii de bună, pentru că niciun fel de publicitate nu bate clasicul ”word of mouth”…

În rest, Dumnezeule! De ce se mai pun pliante în poștă?! Comportamentul meu de consumator e de tipul apucat-aruncat, fără niciun fel de pauză între ca să răsfoiesc și să am vreo revelație vizavi de super-oferta de salam de la Billa, bormașina la reducere de la Dedeman etc. Sau, oho, de când nu m-am mai uitat concret pe un flyer primit în brațe pe stradă, ori pe vreo broșură agățată de clanță!