Reclama KFC – Tricouri ude

Boobies & Fast-food, visul oricărui adolescent! 🙂 Dar e interesantă abordarea, pentru că-mi dă de înțeles că se adresează mai ales publicului masculin și-mi explic de ce. Știam că cei de la KFC țintesc publicul tânăr, (probabil) pentru că puștii nu sunt încă foarte preocupați de ce, cât, când și cum mănâncă, iar ofertele cu prețuri foarte mici din ultima vreme îmi dau de înțeles că vor să se apropie chiar mai mult de ei și de bugetele (încă modeste) ale adolescenților și tinerilor adulți. Însă din ultimul spot am reținut că publicul fidel al KFC e mai degrabă de sex masculin, iar asta, dacă stau bine să mă gândesc, nu e deloc surprinzător – fetele și tinerele femei tind să fie foarte, foarte atente la siluetă, deci nu prea se avântă cu regularitate spre cartofi prăjiți și crispy strips.

Oricum, ultima reclamă nu le exclude nici pe domnișoare și presupun că le fură și lor câte un zâmbet. Adică forma în care comunică brandul, de la tipul de umor, la protagoniști și situațiile în care apar se pliază foarte bine pe genul de stimuli la care ar răspunde bine segmentul targetat:

Advertisements

Reclama McDonald’s – Yoga

Chiar și fără să știi prea multe despre yoga, e destul de evident că meditația și McDonald’s sunt, conceptual, la distanțe de ani-lumină. Însă mie mi se pare simpatică reclama și, chiar cu riscul de a-i ofensa pe unii dintre practicanții de yoga, tind să cred că o rădăcină sănătoasă a umorului din spot se leagă fix de antiteza dintre cele două:


Iar dacă e să insist să citesc printre rânduri, cred că pot să văd și-un fel de portret al omului modern – atras mereu de ceea ce îi place și nu neapărat de ce îi face bine, dar dornic să compenseze slăbiciunea sau, altfel, căutător de profunzimi, dar ușor deturnat de superficial 🙂

Reclama Cosmote – Duckadam

Știu că am să-i supăr pe unii cu asta, dar mie nu mi se pare senzațional spotul ăsta. Poate pentru că au ridicat mult ștacheta în trecutul recent și e dificil să tot scoți pe bandă reclame foarte bune? Poate că e prea lung dialogul? Nu știu…

În rest, să fiu bine înțeleasă, îmi place linia pe care merg campaniile Cosmote din ultima vreme: îmi place că pun accent pe oameni cu adevărat valoroși, îmi place că-și dau silința să transmită emoție autentică și îmi place inclusiv ideea din substratul spotului despre care vorbesc aici. Dar senzația mea este că n-a ieșit chiar tot ce putea să iasă:

Reclama Tymbark Fizzy

Cum s-o spun delicat? E cam răsuflată reclama asta 🙂 Presupun că au vrut să facă ceva cu totul aparte pentru că Tymbark s-a asociat în general cu sucurile fără bule, iar acum aveau nevoie să se audă clar și răspicat că a început marea ”fizzyune” (termen care, apropo, e printre puținele elemente pe care eu le pot aprecia la spotul ăsta). Însă ce a ieșit e… Hmmm… A ieșit ceva ce pe mine nu mă încântă, deși ideea de fond nu e neapărat rea: