Reclama Piraeus Bank – Adevărata valoare ești tu

Spotul e cald și-ți lasă impresia că misiunea celor de la Piraeus Bank e centrată pe client, ceea ce, desigur, e o idee bună oricând în orice formă de comunicare comercială. Ba, mai mult, sloganul ăsta cu „adevărata valoare ești tu” e chiar măgulitor într-o manieră destul de subtilă, ceea ce iar e de bine.

Însă, mai presus de emoție, scene de familie, nostalgie, muzică lină și chipuri zâmbitoare, mi se pare ușor riscant să vorbești despre valoare în contextul bancar. Nu zic nu, aproape că e strategie de bază în copy să nu vorbești despre bani, ci despre valoare, doar că, atunci când vine vorba despre un produs bancar, care e 100% despre bani, poate fi cu două tăișuri. Adică, dacă reușești să nu te uiți la reclamă prin filtrul emoțional, rațional s-ar putea să ți se pară cam fals discursul, pentru că, zău, spun că e „despre valoare”, dar până la urmă chiar e vorba despre bani 🙂

De regulă, povestea asta cu valoarea se potrivește mai bine cu produsele/serviciile scumpe, pentru că cel care le vinde nu vrea să te gândești la bani, ci la plusul de valoare pe care l-ai câștiga, teoretic, prin calitate. Cumva, ar trebui să ți se inoculeze ideea clasică a lui „dai un ban în plus, dar merită”, însă, la nivel de comunicare explicită, povestea trebuie să fie în cu totul altă direcție decât cea pecuniară.

Așa văd eu lucrurile și s-ar putea să mă înșel, mai ales pentru că eu mă uit altfel la reclame decât se uită majoritatea consumatorilor, iar lor s-ar putea să le fie mai greu să treacă de „armura emoțională” a spotului. Și trebuie spus că e bună și legătura cu produsul, pentru că un comision de 0% pentru multe chestii e, într-adevăr, o grijă în minus, exact în tonul lui „îți amintești de vremea în care nu întrebai cât costă lucrurile?” (deși, dacă e să fiu răutăcioasă, constat că textul ăsta se suprapune cu oarece cadre cu copii și n-am cum să nu fiu de acord că nu mă interesau cât costă lucrurile în copilărie, dar cauzalitatea nu e înavantajul lor, pentru simplul fapt că nu trebuia să fac eu banii 😀 ).

În concluzie, spotul e bunicel, dar nu sunt foarte sigură că va fi terbil de eficient, cu atât mai mult cu cât sectorul bancar e o piață foarte, foarte agresivă și concurențială. A, și nici nu sunt foarte sigură că toată audiența vizată va percepe la justa valoare acel comision zero pentru fel de fel de servicii, pentru că o bună parte din public e foarte lipsit de educație financiară. De exemplu, aș pune pariu că mulți au carduri cu care s-au ales din greșeală și nu pentru că au căutat activ o bancă potrivită pentru ei, care să le ofere facilitățile de care au nevoie, foarte mulți nu sunt încă prieteni cu homebanking-ul, sigur sunt mulți care nici nu s-au gândit că pot scoate bani de la alte bancomate decât cel al băncii emitente a cardului etc.

PS: Varianta lungă a spotului:

Reclamă ING – Rebranding ING Asigurări și ING Pensii – NN

Ăsta e genul de spot despre care mi-e drag să scriu, pentru că e foarte reușit. Are emoție, are sens, are un mesaj bine închegat și e sublim legat de ideea care trebuia transmisă. Iar toate acestea iau formă prin cuvinte bine cântărite și cu mare atenție la detalii. A, da, și colaborarea cu un nume mare clar n-are cum să le facă rău…

E drept, rebrandingul e întotdeauna o treabă extrem de delicată, așa că merită pe deplin toată grija și investiția. Dar la noi se mai fac uneori lucrurile și ”pe genunchi”, așa că mă bucur să constat că transformarea ING Asigurări, ING Pensii și ING Investment Partners în NN (Nationale Nederlanden) se face frumos, elegant (și, cred eu, eficient):

Pe lângă spot, am văzut aseară un material informativ mai amplu în pauza publicitară a Știrilor PRO TV și mai știu că s-au trimis și scrisori și e-mail-uri clienților ING. De asemenea, au avut grijă să creeze o secțiune amplă pe site-ul lor pentru a explica pe-ndelete tot ce înseamnă aceste schimbări. Din punctul meu de vedere, au fost mesaje bine cântărite pe fiecare canal prin care s-au transmis informările.

Și da, așa ceva costă – respectiv vreo 10 milioane de euro (informația asta am găsit-o aici și vă invit să citiți tot acolo despre alte detalii de finețe din proces).

Panotaj stradal – Teasing

În urmă cu vreo 2 săptămâni am parcurs o bună parte din E85 și mi-au sărit în ochi din când în când niște panouri verzi, de regulă cam în mijlocul câmpurilor, cu următorul mesaj: ”Care este cea mai importantă meserie din lume?„. Mesajul era singur-singurel pe panou, fără nicio altă siglă, nume sau referință. Și recunosc că-s grozav de curioasă 🙂

Speram ca măcar pe Internet să mai găsesc vreo informație în plus, dar nu am dat peste nimic relevant… Din păcate, dacă într-adevăr e o campanie de teasing, tare mi-e că n-am să aflu continuarea, pentru că nu știu dacă următorul meu drum se va sincroniza cu următorul mesaj. Și oricum mi-e greu să cred că e așa, doar o invitație la meditație, pentru că asemenea afișare costă, chit că e în mijlocul câmpului. Așadar, vă rog, dacă aflați voi ceva între timp, dați-mi de veste aici, într-un comentariu.

Altfel, în lipsa altor informații, primul meu impuls e să spun că meseria de părinte e cea mai importantă din lume, dar considerând amplasarea panourilor, n-ar prea avea sens să fie ăsta răspunsul. Mai degrabă aș tinde spre răspunsul agricultor, răspuns justificat și de faptul că, până la urmă, e vital pentru om să fie hrănit. Dar asta e pură speculație și, of, fir-ar să fie, mie-mi cam plac certitudinele! 😀

Publicitate pe Facebook

La cât timp petrecem pe Facebook, e de așteptat ca măcar din când în când să ne mai atragă atenția câte o reclamă. Doar că mie s-a întâmplat să nu-mi atragă atenția decât aspecte… Ciudate :). Și sigur că înțeleg perfect că-i loc puțin să atragi atenția, dar sunt o mulțime de mesaje care se abat grav de la criteriul relevanță.

De exemplu, tocmai am văzut asta:

big bag publiro

Și m-a intrigat. Chit că-s femeie, tot nu înțeleg de ce mi-aș cumpăra vreodată o geantă după criteriul super-mărime. Nu spun că n-am și eu vreo 2 genți mari, dar achizițiile le-am făcut după criterii de cu totul altă natură. OK, înțeleg că-n ultimii ani gențile femeilor au cum luat proporții, dar tot mi-e greu să cred că a început așa o goană nebună după ”cea mai mare” 🙂

Sau văd adesea reclame pentru un produs de slăbit:

1 2Nu știu vouă, dar mie mi se pare ciudat că pozele aferente sunt cu fete foarte, foarte voluptuoase :). Dacă era un produs care țintea targetul masculin, presupun că ar fi fost altă poveste. Dar produsele pentru slăbit tind să mizeze mai mult pe femei, iar imaginile asociate ar trebui să-mi arate mai degrabă femei suple ca să-mi bage-n cap că ăsta ar fi efectul și asupra mea. Însă eu nu pot să mă uit la pozele astea și să nu mă gândesc la sâni :D. Și hai, poza de sus, ca poza de sus, dar fata blondă ar putea nici să nu fie neapărat foarte slabă…

Însă e drept că mi-au atras atenția. Deși, la fel de adevărat e că n-am dat click pe niciuna 🙂

Toortitzi

Încă n-am văzut vreun spot TV, dar s-ar putea să n-aibă deloc nevoie! La mare era pur și simplu plin de bannere și afișe cu Toortitzi. Erau pe vile, pe vitrine, legate de cozile avioanelor (în loc celebrelor semințe Nutline), ba chiar și-n gară ca exemplul din imagine:

IMG_2805

Și adevărul e că n-au cum să nu te facă măcar un pic curios. Chiar și conceptul de snack copt și nu prăjit (deci mai aproape de trendul actual preocupat de sănătate) e atractiv, iar pe mine m-a convins să-i dau o șansă în urmă cu vreo 2 luni într-un parc bucureștean. Însă deocamdată au ales să se promoveze pe ideea de turtit. Deși, la cât de agresiv erau prezenți peste tot pe litoral, cred că nici n-avea importanță în ce direcție mergeau cu mesajul. Și da, o mulțime de lume mânca Toortitzi la mare 🙂

Reclama Volkswagen Jetta Stai calm

Mă mir că n-am mai văzut până acum la TV o campanie din gama ”Keep calm and…”. Altfel, în ultima vreme a fost sigur o temă populară, iar în rețelele de socializare au circulat o mulțime de variațiuni. Dar Volkswagen pare să fi avut ideea inspirată de se folosi de acest mesaj foarte cunoscut în campania sa pentru Jetta. E un mesaj puternic, deja prezent în mintea consumatorului și, fiind scurt și la obiect, utilizează extrem de eficient spațiul de emisie. Poate e ușor forțată legătura dintre ”stai calm” și Jetta, dar asta e discutabil. Oricum, ideea e bună și eficientă:

PS: Nu știu cât de mulți dintre voi știți povestea acestui mesaj, dar pentru publicitate e cu atât mai benefic faptul că mesajul a fost perceput dintotdeauna ca unul pozitiv. Și, ca să înțelegeți exact la ce mă refer, vă invit să vizionați asta (eu l-am văzut prima dată aici):

WeDay Schimbă statusul planetei

De ceva timp tot trec pe lângă un panou publicitar pe Mihai Bravu. Are un slogan bun și sugestiv – ”schimbă statusul planetei”, un mesaj succint și o referință spre pagina lor de Facebook. E grenul ăla de poveste de tipul ”1 Like=1 USD donat pentru […]”. În mod normal n-aș crede în așa ceva și când văd pe Facebook nșpe milioane de share-uri la chestii de genul mă cuprinde un mix de sentimente de milă (pentru cât de creduli sunt alții), tristețe (pentru că într-adevăr se întâmplă multe mizerii pe lumea asta), revoltă (pentru că sunt prea mulți oameni care profită de pe urma credulității și nenorocirilor) etc.

Și apropo de genul ăsta de acțiuni, mi s-a părut absolut genială o postare de pe 9gag.com care avea titlul ”singura situație în care un like chiar salva viața cuiva” și poza asta:

Pe undeva cam ăsta e adevărul. Doar în arena gladiatorilor cineva putea scăpa cu viață dacă Cezarul își ridica opozabilul. Pentru Facebook nu prea e valabil. Poate doar vreo inferență îndepărtată, dacă te gândești că Like&Share înseamnă awareness, creștere, vânzări mai mari și poate la un moment dat X companie va face vreo donație pentru ceva. Facebook în sine parcă a și anunțat oficial de câteva ori că nu face genul ăsta de acțiuni, deși cred că au și ei o fundație asociată și prin ea fac acte de caritate.

Acum, revenind la panotajul stradal… Primul lucru la care m-am gândit a fost că genul ăsta de expunere îi oferă credibilitate. Te face să te gândești că, la câți oameni văd mesajul, dacă ar fi ceva în neregulă cu cei din spatele acțiunii, s-ar sesiza cineva. Apoi, verificând superficial, am descoperit că par să aibă susținere și din partea unor nume mari și nu pare să fie chiar o țeapă. Dar n-am săpat prea adânc. E genul de chestie la care fiecare face aprecieri foarte personale. Cert e că au 3,4 milioane de Like-uri, iar asta ar trebui să însemne că au și donat banii ăștia. Poate sună cinic, dar eu m-am întrebat de ce nu se fac donații de genul ăsta oricum (și preferabil discret) dacă există de undeva bugetul. E stupid să stai călare pe 10 milioane de euro meniți să genereze apă potabilă, dar să nu-i dai până ce nu dau 10 milioane de oameni Like la o pagină. În fine, nici n-am stat să analizez exact mecanismul de funcționare și mai pun la socoteală și faptul că există și logică în spatele lui Like&Share pentru caritate, poate și pentru simplul fapt că uneori oamenii vor să simtă că fac ceva, că efectiv contribuie la un ceva mai mare.