Reclama Savana – Culorile imaginației noastre

Nu știu dacă ați observat, dar în ultima vreme pare să se fi ridicat ștacheta creativă pentru campaniile la vopsele. N-aș zice chiar că s-au ițit neapărat reclame remarcabile (deocamdată) pe acest segment, dar e clar că par să se străduiască ceva mai mult ca să comunice altfel, mai departe de utilitar și banal.

Bine, trebuie să admit că Savana se joacă ceva mai creativ de mai mult timp, iar spotul cu verdele care-i „scoate ochii [în evidență]” soacrei chiar a fost foarte bun și am impresia că replica a și intrat în folclor:

Tura asta nu le-a ieșit chiar la fel de bine, pentru că e ceva foarte segmentat în spoturi. Parcă e ceva care trunchiază cursul firesc al poveștii și pe care (eu) îl percep ca fiind deranjant. Însă poziționarea cu acele culori ale imaginației, nuanțele vii și inclusiv conceptul din spatele poveștilor sunt foarte inspirate. Așadar, poate că mai era puțin de lucru la execuție, dar chiar și așa n-am niciun dubiu că vor reuși să iasă în evidență cu galbenul-rapiță (pardon, dovleac) și albastrul de nu-mă-uita 🙂

Advertisements

Reclama Peroni Nastro Azzuro

Evident, revin cu reclamele la bere, dar de data asta vorbim despre un spot (și un produs) care se adresează unei cu totul alte categorii. Peroni e berea care se vrea elegantă, high-class, șic. Reclamele pentru această marcă au mereu un element ușor retro, o senzualitate aparte și note luxoase, iar campania de vară a lui 2015 nu face excepție:

Clar nu e berea la PET pe care o bei când spargi semințe-n fața blocului, nu e nici berea aventuroasă și nici măcar berea tinerilor de la terasă ori de pe plajă. E cu totul altceva 🙂

Reclama Big Milk Yogurt

Nu e ca și cum aș vrea să-mi spăl păcatele pentru ultima părere vizavi de o reclamă la înghețata Big Milk, pentru că îmi mențin părerea și astăzi, la doi ani distanță. Chiar dacă am descoperit între timp că percepția publicului pare să fi fost mult mai favorabilă decât impresia mea, încă mai cred că mesajul și spotul nu s-au armonizat deloc, deși fiecare componentă, luată separat, a fost bună.

Însă astăzi recunosc fără rezerve că actualul spot care rulează la TV și prin online e foarte bun. Mă rog, tot cu vară, tot cu vacanță, tot cu plajă, tot cu distracție, că doar de astea se leagă înghețata, chit că-s de multă vreme clișee. Dar în același timp e foarte vizual, senzorial, senzual. Are un joc foarte reușit de cadre, culori și sunete și cred că reușește să fie mai sugestiv pentru publicul larg decât a reușit McDonald’s cu băiatul care linge paginile 🙂

Reclama Bergenbier – Te răcorește ca la munte

Era de așteptat să revin tot cu o reclamă la bere, doar v-am avertizat că e sezonul licorii din hamei. Și mi se pare corect să mă ocup de Bergenbier, pentru că au reușit să-i dea un ceva distinctiv, deși putea să iasă mai bine și-n plus, între noi fie vorba,  pe sub fulare și căciuli e cam tot același clișeu cu grupul de prieteni, hihi, haha, mare, plajă, beach bar etc. Conceptul chiar semănă bine cu cel din spotul de anul trecut.

Dar hai, fie, cu Bergenbier sunt mai tolerantă când vine vorba despre cadrele cu amicii zâmbăreți, că doar al lor e sloganul cu „prietenii știu de ce”:

A, și-mi mai place detaliul ăla mic, dar bun, cu munții care se colorează. Da, știu, treaba asta cu doza și senzorul nu e găselnița lor, dar mă refer strict la faptul că indicatorul e, vizual, pe munți.

PS: Și cam cât de tare trebuie să-i atingă reclama asta pe hipsteri? Uah, trebuie să fie fantezia supremă a oricărui flăcăiaș care umblă la 40 de grade în maiou și cu fulăraș la gât să devină social acceptabil să se afișeze și pe plajă în slipi și fular la gât 🙂

Reclama Heineken – Meciul

Am știut din primele secunde ale primei vizionări că mă uit la un spot pentru Heineken și meritul e întâi de toate al lor (deși probabil mi-am format și eu cât de cât ochiul pe nișa asta a reclamelor). Însă chiar au creat și consolidat un stil atât de memorabil încât e imposibil să-i confunzi cu orice altă marcă de bere. Au producții grandioase, povești în adevăratul sens al cuvântului, dinamice și pline de personaje colorate. Au un umor aparte, foarte creativ și pe alocuri absurd. Au o coloană sonoră destul de specifică. Și încep să aibă și un protagonist-tip. Nu știu exact de ce încep să aibă o afinitate aparte și pentru tema asta nautică, dar am să presupun că li se pare cea mai bună metaforă pentru acel ”deschide-ți lumea” (”open your world”) pe care îl promovează:

Oricum, se vede că e un demers de amploare în care se investesc resurse sănătoase, dar rezultatul e pe măsură și e demn de un brand care vrea să fie recunoscut global.

Reclama Noroc – Trifoi cu patru foi

Îmi place cum se ocupă Leo Burnett de Noroc. Abordează cald și prietenos simbolurile norocului și-ți spun o poveste frumoasă despre berea din spatele numelui, fără să-ți vorbească explicit despre băutura cu pricina. N-am scris despre ea la vremea ei, dar și vechiul spot cu potcovarul mi s-a părut foarte bine meșteșugit:

Iar noua reclamă cu trifoiul cu patru foi e chiar mai simpatică:

Totuși, mă surprinde poziționarea lor. După nume aș fi zis că Noroc se vrea o bere populară, soră de segment cu Neumarkt. Însă nu comunică deloc așa, deci presupun că țintesc altă audiență, ceva mai rafinată.

[UPDATE] N-o găsesc online deocamdată, dar a apărut un spot-variațiune pe tema trifoiului. Iar ăsta parcă nu mai e atât de rafinat. Nu-i chiar la nivelul Albacher, de exemplu, dar și-a pierdut din gingășie și finețe (și parcă a câștigat un pic de „dorelism”?). În schimb, consumatorul s-ar putea să fie fericit că poate spera la un câștig. Mă rog… Înțeleg – simțul practic al cifrelor conduce orice afacere 🙂

Publicitate pe litoral

După o vizită scurtă de două zile și-un pic la Costinești, pot să vă spun sigur că, cel puțin în stațiunea asta (unde, apropo, Sâmbăta asta gradul de ocupare era 100%!), trei mărci îți sar în ochi, indiferent cum ai întoarce capul.

Liderul detașat cred că e Ursus, pentru că are porțiuni generoase de plajă închiriate (nu știu chiar cât de multă suprafață au, dar e de ajuns că au sigur toată zona centrală a stațiunii). Desigur, zonele lor vin la pachet cu umbreluțe Ursus, respectiv cu reclame discret de frecvente de la DJ. A, și nu în ultimul rând, cred că n-au ratat cam niciun stâlp pentru panotaj cu Ursus Cooler.

Apoi, omuleții cu Toortitzi-le încă sunt tare pe val, așa cum i-am remarcat și anul trecut. De fapt, la fel ca în 2013, am văzut că nici avioanele cu bannere pe coadă nu-l mai cară pe eternul Nutline, ci pe juniorul Toortitzi. Iar dacă la bere am văzut că mai bea lumea și câte-un Tuborg sau câte-un Skol, turtițe se mănâncă-n disperare! Și dacă tot l-a înlocuit bannerul lor zburător pe cel de la Nutline, o să vă bucurați să aflați că nici mâncători de semințe pe plajă n-am mai remarcat ca-n alți ani. M-am mai împiedicat de câțiva, dar sunt categoric mai puțini decât ronțăitori de Toortitzi!

Iar pe ultimul loc, la distanță serioasă de primii doi, am remarcat și câteva bannere amețite de la Cotnari. Mă rog, o fi suficient că vede lumea numele scris mare și consumă? Habar n-am, dar erau la datorie, chit că deloc animați și nu chiar în zona centrală a Costineștiului…

A, și sigur că e multă Coca-Cola peste tot, dar cu ei, cu numele, cu frigiderele și cu toate însemnele lor m-am obișnuit atât de tare încât nici nu-mi pare că nu-s firești, din peisaj 😀

PS: Da, am remarcat și bannerul zburător anti-fracking…