Promovarea prin flyere

Teoretic, flyer-ul e o idee bună. E o cale în plus (și nu neapărat foarte costisitoare) de a câștiga oarece notorietate și ai suficient spațiu încât să te joci cu niște idei și niște forme, în așa fel încât să transmiți un mesaj care să fie și provocator și informativ. Practic, pe lângă faptul că n-am mai văzut de foarte mult timp un flyer care chiar să arate bine, în general aș spune că o campanie cu fițuici colorate e o risipă totală de resurse. Adică știu sigur că nu sunt singura care face mâna greblă în cutia poștală, sortează rapid după criteriul relevanță și apoi aruncă la gunoi spam-ul ăsta fizic. Am văzut cu ochii mei că nu sunt singura care așteaptă cu entuziasm primul tomberon ca să scape de hârtiuța care i-a aterizat în brațe la un colț de stradă din mâinile unei fetițe plictisite etc. De fapt, cea mai lungă viață aș zice că o au flyerele din mapele de prezentare de pe la evenimente și nu de alta, dar mapa aia e reciclată (ca utilitate) la un moment dat și până atunci nu prea ajungi să arunci conținutul. Hai, fie, poate și alea prinse de clanțe mai fac purici prin casele unora, deși nu cred că rezistă multe mai departe de prima curățenie…

Și că tot veni vorba de flyerele din clanță, hai să vorbim de lucruri concrete. Până acum, săptămâna asta am găsit fix 5: 3 de la pizzerii, încă 1 de la ceva cu mâncare și încă 1 de la un coafor. Cu toate 5 am trecut invariabil prin procesul deschis ușa – speriat – enervat – aruncat. În drumul spre gunoi nici nu le-am studiat pe cele 3 de la pizzerii și probabil că nici n-aveau nimic pe ele care să-mi atragă atenția, dar ce-i drept nici nu-s un consumator foarte înflăcărat de așa ceva; OK, dacă mă gândesc bine, știu pe cineva care face stivă de oferte de la pizzerii (deși, la nevoie, mereu sună la aceeași pizzerie, pentru că obiceiurile vechi mor greu, nu-i așa?). Flyerul cu numărul 4 cred că și-ar fi dorit să fie simpatic și amuzant, dar era pe o hârtie foarte proastă, iar textul bătea mai degrabă în ridicol; și singurul motiv pentru care am perceput toate astea a fost formatul – ceva nou pentru mine – era prins de clanță cu elastic de bani. Dar culmea inutilității a atins-o flyerul de la coafor, pentru că salonul cu pricina e la parterul scării și e acolo de cel puțin 3 ani de când locuiesc și eu aici! Și era un flyer strict informativ. Poate mai avea cât de cât sens dacă anunța cine știe ce promoție, dar așa? Zău? Chiar o fi careva care de ani de zile intră și iese în/din bloc exclusiv prin spate și nu aflase de ei? 🙂

Totuși, trecând peste părerile mele personale, mi-ar face mare plăcere să aflu de la cineva despre un studiu vizavi de flyere. Presupun că dacă lumea tot insistă cu ele, ceva-ceva randament tot trebuie să dea. Sau hai, poate studiu e mult spus. M-aș mulțumi și cu niște păreri pro-flyere, cu niște consumatori obișnuiți de orice care să-mi spună aici că ei păstrează flyere, că se uită bine la ele, că rețin ceva informație și, în cel mai bun caz, că au încercat un produs/serviciu/local după ce au aflat de el dintr-o fițuică volantă.

Advertisements

Campanii altfel

Deși stau în București, zilele astea sunt în deplasare. Dar chiar și dacă aș fi fost în București, tot nu prea am treabă pe magistrala Pipera-Berceni. Însă chiar și-n condițiile astea, tot am auzit din multe părți despre campania asta făcută de Julius Meinl, cu post-its și poezie contemporană.

Și sinceră să fiu, nu pot să spun că mă omor după autori sau după genul liric în general. Ba nici cafea nu prea beau (deși ciocolata caldă Julius Meinl e sublimă :D). Dar îmi place grozav orice campanie caută să iasă un pic din tipar! Îmi închipui că e dificil să faci campanii ”altfel”, începând cu ideea potrivită, continuând cu autorizații (și alte complicații birocratice) și terminând cu implementarea efectivă (logistică, grad mai mic de control asupra desfășurării etc.). Însă eu sunt convinsă că merită și, per total, aș pune pariu că e o investiție a naibii de bună, pentru că niciun fel de publicitate nu bate clasicul ”word of mouth”…

În rest, Dumnezeule! De ce se mai pun pliante în poștă?! Comportamentul meu de consumator e de tipul apucat-aruncat, fără niciun fel de pauză între ca să răsfoiesc și să am vreo revelație vizavi de super-oferta de salam de la Billa, bormașina la reducere de la Dedeman etc. Sau, oho, de când nu m-am mai uitat concret pe un flyer primit în brațe pe stradă, ori pe vreo broșură agățată de clanță!