Reclama Orange – Scrie pe cer

Așa-i că reclama asta pare așa, mai pentru fete? 🙂 E cu-n băiat atent la nevoile unei domnișorici și care, culmea, chiar acționează în consecință… Vis, ce să mai? Dar de ce ar alege Orange să facă spoturi care targetează mai degrabă femeile? Chiar n-am un răspuns clar, însă poveștile frumoase vând:

Iar dacă e să-mi fi rămas bine-n minte ceva din mesaj, e sigur partea cu ”pot” să ofere câte 1 Gb trafic de date pentru fiecare an în care le-ai fost client. Normal, ÎNTOTDEAUNA e o idee bună să-ți fidelizezi clienții deja existenți. Pur și simplu e mai ieftin să-i păstrezi decât să fugi după alții noi și nici măcar nu e ăsta singurul beneficiu. Și suspectez că pe nișa telecom sunt ceva probleme cu migrația de când portarea nu mai e chiar o chestiune exotică și de când nu mai ești chiar atât de legat de mâini și de picioare chiar dacă tocmai ți-ai prelungit un abonament și ți-ai luat și vreun telefon la ofertă.

Ei bine, mie mi-a sunat bucățica aia cu atât mai tentant cu cât eu sunt client Orange din 2002 și, dacă e să consum ceva cu patos, ăla e clar trafic de date mobile! Am deja 2 Gb în abonament și luna trecută am reușit să sar binișor din ei, așa că 12 Gb în plus, pentru cei 12 ani de fidelitate, chiar ar fi ceva, nu? Întâmplarea face că azi am fost să plătesc factura și am întrebat de ofertă. Nu m-a surprins că ar trebui să-mi prelungesc abonamentul și n-am nimic împotrivă. În fond, numărul ăsta mi-l știe toată lumea, începând cu colegii de liceu și terminând cu cei mai recenți colaboratori și oricum niciodată nu mi-am pus problema să plec la alt operator. O fi și-un pic de comoditate, dar în esență chiar nu mi-au oferit niciodată mari motive de nemulțumire. Așadar, mă gândeam eu, lăsați ”gigii” să vină la mine! Practic, în oferta pe care mi-a configurat-o mândra de la Orange n-am auzit nicăieri keyword-ul ”12 Gb”. E drept că am auzit mulți de nelimitat și singura chestie în cifre era la capitolul minute naționale și internaționale, dar la cât vorbesc eu, tot la nelimitat intră și alea 1000 (parcă) de minute. Și da, nelimitat era inclusiv în dreptul Internetului (mă rog, textual mi s-a spus nelimitat + 1 Gb, dar asta a sunat atât de ridicol încât…). Desigur, chichița era la prețul abonamentului și ar fi trebuit să plătesc cu vreo 30% mai mult decât acum. E drept că-s doar câteva zeci de RON și pentru ăia mulți de nelimitat parcă ar merita, însă am rămas destul de confuză pentru că n-am simțit că mi s-ar oferi ce mi s-a spus. Și nu, nu m-am lămurit cum stau lucrurile în ”fine print” nici pe site-ul lor.

Concluzia? Parcă mi-au citit gândurile un pic (doar îmi înregistrează, factură cu factură, obiceiurile de consum), dar nu-s nici pe departe la fel de prompți și fără de cusur în îndeplinirea viselor ca flăcăul din spot…

Advertisements

Lucruri mici care-mi plac 3

1. Takko. Ca să fiu sinceră, sunt mai multe lucruri care-mi plac la Takko, dar un lucru mic pe care-l apreciez mult este că întotdeauna mi se dă restul complet, chiar și dacă e vorba numai despre 1 ban. Deși fug de mărunțeii ăștia ca de nu știu ce molimă, apreciez că nu decid ei că nu-mi trebuie și mi-i oferă. Că aleg eu să nu-i iau, e treaba mea, dar e aproape singurul loc unde mi se întâmplă asta și categoric singurul loc unde mi se întâmplă asta consecvent.

2. Elzet Grup. Ei bine, știu că numele ăsta s-ar putea să nu vă spună mare lucru. Și nici eu n-auzisem de ei până de curând, pentru că sunt un magazinaș mic, de cartier, ba și într-o zonă în care eu ajung foarte rar spre deloc. De fapt, nici n-am ajuns vreodată la ei, dar am citit recomandarea unei prietene pe Facebook și atât de mult mi-a plăcut povestea, încât chiar am vrut să scriu și despre ei. Deci să vă spun – se făcea că-și renova apartamentul și, printre multe alte lucruri mari și mici, a avut nevoie și de niște rame pentru prize. A dat o comandă la Elzet și-a fost totul bine și frumos până când și-a dat seama că socotise prost și, de fapt, i-ar mai fi trebuit încă 2 rame. Atunci oamenii i-au promis că-i fac rost și de celelalte două, doar că furnizorul (străin) n-a considerat că merită onorată o comandă atât de timidă. Dar omuleții de la micul magazin de electrice promiseseră, așa că au scurmat peste tot unde-au putut ca să-și onoreze promisiunea. Din păcate, n-au reușit să găsească decât una din cele două, așadar, pentru că n-au reușit să se țină de cuvânt, au sunat clientul și au insistat să-i dea gratuit rama găsită. Să nu fiți cârcotași acum și să vă legați de preț! E o chestiune de principiu și, zău, atât de rar mi-e dat să aud povești despre consumatori fericiți, comercianți care chiar sunt atenți la nevoile clienților, (sau oameni care mai țin la cuvânt, în general) încât vă invit ca măcar online să le faceți o vizită.

Lucruri mici care-mi plac 2

1. Mega Image. Îmi place că la Mega Image îmi pun cei de la case cumpărăturile în sacoșe. Nu-s comodă de felul meu, ba chiar sunt antrenată să-mi bag repede cumpărăturile-n plase pentru că, neavând mașină, în hypermarket-uri mergeam de regulă cu un coș și nu cu un cărucior, deci casa era finish line și trebuia să dau repede din mâini. Însă e un lucru mărunt care mă scutește pe mine de un efort. Și pun pariu că și ei au beneficii – când umpli sacoșe pe bandă probabil că-ți faci un sistem, exercițiul optimizează timpul, iar asta înseamnă mai puțin timp petrecut la coadă, deci clienți mai puțin frustrați. Apoi, gestul în sine e cumva de apropiere și cred că ne gâdilă bine în punctul ăla soft pentru ”magazinașul de cartier”, doar că la asta se adaugă marele avantaj al unei game mult mai bogate de produse.

2. The PUB. Eu nu prea beau alcool și bere cam niciodată, dar am ajuns în The PUB grație unui sărbătorit. Mi-a plăcut că muzica e la un volum rezonabil, ceea ce e un mare punct în plus, pentru că, deh, exceptând cluburile, oamenii ajung în localurile din Centrul Vechi ca să vorbească unii cu alții, dar în atât de multe cafenele etc. trebuie să urli ca să te înțelegi cu omul de lângă tine. Mi-a plăcut și că stau bine cu ventilația, așa că, în ciuda faptului că se fumează înăuntru, hainele mele nu miroseau înfiorător când am ieșit de acolo. Dar cel mai mult mi-a plăcut sistemul de competiție – pub-ul ăsta face parte dintr-un lanț și undeva se proiectează în timp real consumul de bere din Top 10 (deși se pare că n-ai cum să-i bați pe praghezi :)). Ba mai mult, se proiectează și un Top 10 din localul în care ești și așa te tot iei la întrecere cu alte grupuri de la alte mese. E distractiv și pentru participanți și sigur profitabil pentru comercianți, căci de la un punct mi s-a cam părut că niște beri s-au turnat mai degrabă pentru un avantaj confortabil (da, masa la care eram a câștigat chiar dacă eu trăgeam media în jos :D).