Reclama Hyundai i30

Trebuie să admit că în lunga căutare a mașinii potrivite m-am tot gândit și la Hyundai i30. Bine, n-a fost niciodată vorba despre o mașină nouă, dar i30 chiar arată bine în orice formă. Însă îmi închipui că e destul de dificil să găsești o poziționare potrivită pe piața auto și, cel puțin în gama asta de preț, concurența cu Volkswagen trebuie să fie tare greu de gestionat (fie că vorbim de concurența cu celebrul Golf văzut ca fiind extrem de fiabil, ori Skoda sau Seat care sunt, în esență, tot pe platformă de VW). Cât am căuatat spotul ăsta pe YouTube am tot dat peste reclame care au rulat în alte țări sub sloganul ”think again”, deci e clar că au investit în re-poziționare și fac eforturi să schimbe percepția pe care o au consumatorii despre marcă (percepție care-mi închipui că ar fi în termeni de ”mașină proastă”, pentru că e coreeană și nici măcar de valul crescând de simpatie pentru mărcile japoneze nu poate beneficia, decât dacă-i confundă careva originea).

La noi, spotul rulează sub semnul ”tehnologiei și inovației”, cu mare accent pe grija la detalii și nu e rău deloc. Ba chiar mi se pare foarte, foarte potrivită reclama asta minimalistă și abstractă. Singurul minus pe care-l percep eu e vizavi de aspectul audio. Pe cuvânt că-i cea mai sinistră melodie peste care am dat vreodată în publicitatea TV și eu o asociez mai degrabă cu o bucățică din coloana sonoră a unui film horror (asociere destul de nefericită, mai ales pentru un brand care caută să se re-poziționeze, nu? 🙂 ).

Advertisements

Lucruri mici care-mi plac 2

1. Mega Image. Îmi place că la Mega Image îmi pun cei de la case cumpărăturile în sacoșe. Nu-s comodă de felul meu, ba chiar sunt antrenată să-mi bag repede cumpărăturile-n plase pentru că, neavând mașină, în hypermarket-uri mergeam de regulă cu un coș și nu cu un cărucior, deci casa era finish line și trebuia să dau repede din mâini. Însă e un lucru mărunt care mă scutește pe mine de un efort. Și pun pariu că și ei au beneficii – când umpli sacoșe pe bandă probabil că-ți faci un sistem, exercițiul optimizează timpul, iar asta înseamnă mai puțin timp petrecut la coadă, deci clienți mai puțin frustrați. Apoi, gestul în sine e cumva de apropiere și cred că ne gâdilă bine în punctul ăla soft pentru ”magazinașul de cartier”, doar că la asta se adaugă marele avantaj al unei game mult mai bogate de produse.

2. The PUB. Eu nu prea beau alcool și bere cam niciodată, dar am ajuns în The PUB grație unui sărbătorit. Mi-a plăcut că muzica e la un volum rezonabil, ceea ce e un mare punct în plus, pentru că, deh, exceptând cluburile, oamenii ajung în localurile din Centrul Vechi ca să vorbească unii cu alții, dar în atât de multe cafenele etc. trebuie să urli ca să te înțelegi cu omul de lângă tine. Mi-a plăcut și că stau bine cu ventilația, așa că, în ciuda faptului că se fumează înăuntru, hainele mele nu miroseau înfiorător când am ieșit de acolo. Dar cel mai mult mi-a plăcut sistemul de competiție – pub-ul ăsta face parte dintr-un lanț și undeva se proiectează în timp real consumul de bere din Top 10 (deși se pare că n-ai cum să-i bați pe praghezi :)). Ba mai mult, se proiectează și un Top 10 din localul în care ești și așa te tot iei la întrecere cu alte grupuri de la alte mese. E distractiv și pentru participanți și sigur profitabil pentru comercianți, căci de la un punct mi s-a cam părut că niște beri s-au turnat mai degrabă pentru un avantaj confortabil (da, masa la care eram a câștigat chiar dacă eu trăgeam media în jos :D).