Reclama Volkswagen – Primul tău Golf

Recunosc că sufăr de astenie de primăvară zilele astea și e posibil să-mi meargă mintea la randament scăzut, dar eu nu prea văd legătura între mesaj și vizual în spotul ăsta. Se presupune că ești atât de bucuros încât dansezi de entuziasmat ce ești? Sau ești atât de încântat de-o să sari până la Lună? Ai să plutești de fericire? E vreo subtilitate cu teoria conspirației și se vrea un fel de ”n-o să-ți vină să crezi că e o ofertă adevărată!”? Habar n-am. Dar să se noteze că am încercat să găsesc explicații plauzibile…

Mă rog, poate-mi scapă mie ceva sau poate nici nu contează prea mult ce se întâmplă pe lângă mesaj (deși dezamăgirea mea e dublă, căci sunt fan Golf și oricum aveam pretenții de la o reclamă pentru Volkswagen).

Reclama Rama mit Butter

Dacă nu s-au străduit ai noștri să-i spună, românește, Rama cu unt, nici eu nu sap mai adânc să găsesc musai varianta .ro a spotului. Oricum, e destul de sugestiv vizual și, bonus, azi, proaspăt după alegeri, nu pare tocmai nepotrivită varianta asta:

Spotul mi se pare destul de drăguț, deși eu, consumatorul, parcă aș zice că margarina chiar n-ar trebui să-și găsească perechea în frigider. Dar tocmai pentru că sunt (probabil din ce în ce mai) multișori consumatori care gândesc ca mine și nu-s tocmai fani margarină, e clar că oamenii ăștia au o problemă de imagine, deci un spot ceva mai uman și emoțional vine la fix.

Reclama pentru Zahăr Mărgăritar – Descoperă energia magică

Dacă mă-ntrebi repede, cu greu îmi amintesc și altă marcă de zahăr de pe piață, dar e clar că nu sunt singurii și, până la urmă, cică reclama ar fi ”sufletul comerțului”. Totuși, dacă mă gândesc bine, nu cred că văd prea des reclame la zahăr, iar difuzările sunt în general destul de rigid plasate pe parcursul anului. Vorbesc din amintiri, dar senzația mea e că spoturile pentru zahăr apar mai degrabă în sezonul conservelor (și, mai nou, înțeleg că sunt inclusiv sortimente cu nu știu ce adaos special pentru gemuri și dulcețuri) sau înainte de sărbători.

În fine, aș fi tentată să spun că parcă-i un pic cam devreme pentru o campanie de sărbători, dar până la urmă e deja mijlocul lui Noiembrie și cred că am văzut deja și decorațiuni pentru Crăciun prin marile magazine. Apropo, oare studiază cineva dacă și cum s-a schimbat comportamentul de consum al românilor în ultimii ani în preajma sărbătorilor? Țin minte că în vremea copilăriei maică-mea începea, puțin câte puțin, aprovizionarea cu vreo 2 săptămâni înainte să se apuce de treabă (timp arhi-suficient ca să-i mănânc mereu stafidele sau mazărea și să-mi zică de bine când era deja cu mâinile-n cozonaci și boeuf 😀 ). Presupun că făcea asta pentru că pe-atunci, la începutul anilor ’90, nu găseai chiar orice peste tot și/sau la un loc. Astăzi, în schimb, sunt deja celebre imaginile cu omuleții care se calcă-n picioare în hipermarketuri în ajunul Ajunului sau chiar în Ajun.

Oricum, înțeleg că e nevoie să propagi un mesaj din timp ca să fii sigur că ajunge la toată lumea și că li se și întipărește bine în minte. E nevoie de suficientă expunere ca să-ți maximizezi șansele ca omul, odată ajuns la raft, să întindă mâna după numele cel mai familiar. Mă rog, or mai fi criterii de preț, mai e și bătălia pentru poziția la raft și încă n alți factori care influențează achiziția, dar faci ce poți cu lucrurile pe care le poți controla. În schimb, expunerea care începe prea devreme s-ar putea să ducă ori la uitare, dacă nu te promovezi până la capăt, ori la supra-saturație, dacă ești prea insistent. Și de asta îmi vine să spun că poate-poate e un pic prea devreme, mai ales dacă am dreptate și s-a schimbat un pic comportamentul consumatorilor. Nu pot decât să mă încăpățânez să cred că la noi se face și cercetare pe nișa asta, iar deciziile de genul acesta se iau în cunoștință de cauză (deși am motive să cred că nu e neapărat întotdeauna așa, dar până la urmă nu-s banii mei în joc, nu?).

Revenind la spot, n-am de spus decât două lucruri: da, e corect făcut și exprimă destul de frumos ideea de energie magică (oare, partea cu ”magică” e pentru ”magia Crăciunului?), dar mi se pare o poziționare cam plictisitoare. Pur și simplu e prea evidentă legătura dintre zahăr și energie.

Sau poate că-s ușor influențată de faptul că în timp ce căutam spotul (pe care îl găsiți aici) am dat și peste reclamele vechi pentru Lemarco. Zău, așa ciudățele cum era, sigur au ieșit în evidență și cred că au avut impact (deși acum, fără să cercetez subiectul, nu-s neapărat sigură că marca mai există pe piață):

A, și dacă tot veni vorba despre zahărul brun, tot în procesul ăsta de căutare am găsit și un spot pentru Mărgăritar Brun de Mauritius. Nu l-am remarcat (încă) la TV, dar mi se pare chiar bunicel – are o poveste, are iz exotic, are și o grafică aparte:

Reclama Orange – Dansează ca Millidge și Doig

Sincer, consumatorului din mine i se pare o idee cam tâmpițică, dar dacă ies din rolul ăsta și fac abstracție de considerațiile personale, îmi vine să spun că s-ar putea să fie o campanie de succes. V-am spus și ieri, când vorbeam despre campania pentru ciocolata Poiana, că-i mereu de bine să lansezi un demers în care să soliciți interacțiune, iar eu suspectez că alegerea asta a celor de la Orange s-ar putea să fie una foarte avantajoasă pentru ei:

De ce spun asta? Păi, mă gândesc numai la valul de emisiuni cu talente de tot felul care au apărut în ultimii ani și la marea de oameni care se prezintă mereu la preselecții. Adică, zău, realizați că numai Dansez pentru tine a avut 14 ediții?! Iar asta a fost doar prima emisiune care mi-a venit în minte, dar mai adăugați-i și pe cei care au vrut să-și manifeste abilitățile de dansatori la Românii au talent, sau la ce mai rulează pe la Antene ori la alte posturi.

E clar că există un mare apetit pentru miza pe care cei de la Orange o pun la bătaie – apariția TV. Unii poate speră la marea lor șansă de a fi descoperiți, alții vor doar să se distreze, or să mai fie și destui care să caute să se dea în stambă (chit că-s grozav de penibili și atât) etc. Lista motivațiilor sunt sigură că-i lungă și, bonus, înțeleg că există și beneficii imediate chiar și pentru cei care nu vor musai să apară la televizor 🙂

Reclama Redd’s Mojito – Viva la Fiesta

În sfârșit a ieșit cineva din lumea berii mult din zona de confort și a planificat o campanie care chiar iese din mulțime! La fel, apreciez că brandul Redd’s tot experimentează cu arome noi și, deși în mintea mea sună ciudat notele de mentă în bere, până la urmă fix așa mă gândeam și la lămâie până nu demult și uite cât de populară e azi berea cu arome frucrate!

PS: Mi s-a părut interesant că avertismentul tipic care încurajează la consum moderat de alcool a fost înlocuit cu ”nu consuma alcool în timpul sarcinii”. Mă rog, pe mine mă cam irită că nu știu asta chiar toate femeile, dar publicitar vorbind apreciez că par să fie foarte atenți la fel de fel de detalii în actul ăsta de comunicare cu targetul lor principal feminin.

Reclama HELL – Haka

În facultate am avut un coleg care jucase rugby și de la el am aflat prima dată despre haka. Și trebuie să admit că, încă de la prima vizionare a coregrafiei dansului de luptă, mi s-a părut că demonstrația asta de forță (devenită în timp un trademark al echipei Noii Zeelande) trebuie să fie impresionantă văzută live chiar și dacă n-ai niciun fel de tresărire vizavi de meciul ulterior.

De exemplu:

Ei bine, spotul despre care vorbim probabil se vrea o reinterpretare cu umor (și nu neapărat nereușită), dar am oarece rezerve că majoritatea ”receptorilor” prind referința, mai ales într-o țară în care fotbalul e sportul-rege, iar de Stejarii noștri (chiar buni de altfel) n-a auzit toată lumea:

Reclama Chio Chips cu aromă de Mititei

Oricât de ridicol mi s-a părut mie sortimentul cu aromă de shaorma, cred că e posibil să fi avut succes din moment ce insistă pe o idee înrudită:

Dar hai, treacă de la mine. Probabil că aroma de mititei e la distanță mică de barbecue, iar cu asta suntem familiarizați, nu? De fapt, sper că-i așa, pentru că de testat n-am să am vreodată curiozitatea 🙂 . În rest, toată reclama pare foarte artificială, dar melodia din final îmi place (chiar dacă e pe fundalul unei scene care-mi dă de înțeles că până la urmă am pierdut și războiul ăsta din moment ce călușarii fac break-dance; însă chipsurile nu-s chiar invenție românească așa că n-avem ce-i face).