Reclama Piraeus Bank – Adevărata valoare ești tu

Spotul e cald și-ți lasă impresia că misiunea celor de la Piraeus Bank e centrată pe client, ceea ce, desigur, e o idee bună oricând în orice formă de comunicare comercială. Ba, mai mult, sloganul ăsta cu „adevărata valoare ești tu” e chiar măgulitor într-o manieră destul de subtilă, ceea ce iar e de bine.

Însă, mai presus de emoție, scene de familie, nostalgie, muzică lină și chipuri zâmbitoare, mi se pare ușor riscant să vorbești despre valoare în contextul bancar. Nu zic nu, aproape că e strategie de bază în copy să nu vorbești despre bani, ci despre valoare, doar că, atunci când vine vorba despre un produs bancar, care e 100% despre bani, poate fi cu două tăișuri. Adică, dacă reușești să nu te uiți la reclamă prin filtrul emoțional, rațional s-ar putea să ți se pară cam fals discursul, pentru că, zău, spun că e „despre valoare”, dar până la urmă chiar e vorba despre bani 🙂

De regulă, povestea asta cu valoarea se potrivește mai bine cu produsele/serviciile scumpe, pentru că cel care le vinde nu vrea să te gândești la bani, ci la plusul de valoare pe care l-ai câștiga, teoretic, prin calitate. Cumva, ar trebui să ți se inoculeze ideea clasică a lui „dai un ban în plus, dar merită”, însă, la nivel de comunicare explicită, povestea trebuie să fie în cu totul altă direcție decât cea pecuniară.

Așa văd eu lucrurile și s-ar putea să mă înșel, mai ales pentru că eu mă uit altfel la reclame decât se uită majoritatea consumatorilor, iar lor s-ar putea să le fie mai greu să treacă de „armura emoțională” a spotului. Și trebuie spus că e bună și legătura cu produsul, pentru că un comision de 0% pentru multe chestii e, într-adevăr, o grijă în minus, exact în tonul lui „îți amintești de vremea în care nu întrebai cât costă lucrurile?” (deși, dacă e să fiu răutăcioasă, constat că textul ăsta se suprapune cu oarece cadre cu copii și n-am cum să nu fiu de acord că nu mă interesau cât costă lucrurile în copilărie, dar cauzalitatea nu e înavantajul lor, pentru simplul fapt că nu trebuia să fac eu banii 😀 ).

În concluzie, spotul e bunicel, dar nu sunt foarte sigură că va fi terbil de eficient, cu atât mai mult cu cât sectorul bancar e o piață foarte, foarte agresivă și concurențială. A, și nici nu sunt foarte sigură că toată audiența vizată va percepe la justa valoare acel comision zero pentru fel de fel de servicii, pentru că o bună parte din public e foarte lipsit de educație financiară. De exemplu, aș pune pariu că mulți au carduri cu care s-au ales din greșeală și nu pentru că au căutat activ o bancă potrivită pentru ei, care să le ofere facilitățile de care au nevoie, foarte mulți nu sunt încă prieteni cu homebanking-ul, sigur sunt mulți care nici nu s-au gândit că pot scoate bani de la alte bancomate decât cel al băncii emitente a cardului etc.

PS: Varianta lungă a spotului:

Advertisements

Reclame Telekom pentru Crăciun

Cu părere de rău, n-am întâlnit încă pe nimeni căruia să nu i pară false și prost jucate spoturile astea:

Da, Ana, mă văd nevoită să-ți dau dreptate și chiar am sondat pe oricine-am prins 🙂 . Doar că, din punctul meu de vedere, încă nu l-au detronat pe Unchiul Sebastian din familia românilor ”cu inițiativă” de la Vodafone. Totuși, exact ca-n spotul pentru Vodafone, suspectez că efectul e intenționat, probabil aici chiar mai mult decât acolo. Dincolo am presupus că actorii trebuiau să fie departe de grozavi ca să pară că-s români autentici, de-ai noștri, din popor. Aici inclusiv calitatea filmării, acțiunea și replicile îmi închipui că trebuiau să pară foarte departe de perfect, regizat etc., pentru că ideea campaniei e să împarți cu restul lumii o urare video autentică. Din păcate, nici eu nu pot să simt spoturile astea ca fiind așa, iar senzația de fals e aproape inevitabilă…

Dar, vorba teleshopping-ului, asta nu e tot! Povestea cu omul de zăpadă și reclama cu pisoiul mi se par de-a dreptul reușite pe lângă asta:

Bonus, mai rulează și asta:

Bine, asta rulează și trollează, căci aș pune pariu că-i atinge pe destui corporatiști dedicați fix în corzile sensibile și, după ce termini de mârâit, poate apreciezi un pic umorul fin-amărui (dar nu, nici aici nu pot să scap de senzația de fals…).

Probabil că cel mai reușit spot pentru Sărbători de la Telekom e următorul, însă e departe de a fi o capodoperă:

PS: Da, știu, vă place melodia, dar nu cred că pot să vă ajut. Eu n-am găsit-o pe nicăieri (deocamdată), Shazam nu știe nici el mai multe, iar versurile parcă-mi dau de înțeles că ar fi o compoziție dedicată campaniei curente.

PPS: Oare studiile lor arată că au mai degrabă un public feminin? Nu mă refer la nuanța care-i reprezintă, ci la faptul că multe dintre spoturile de mai sus (primele 3 sigur) sunt mai degrabă ”de fete”.

Reclama Milka – Dragostea mare se vede în gesturi mici

Ori nu m-am uitat eu iar la TV cât trebuie, ori anul ăsta e mai slabă mișcarea Valentine, ori s-au mutat unii și alții riguros spre Dragobete? Oricum ar fi, până acum eu n-am văzut inimioare decât în campania Milka:

Și adevărul e că ar fi fost ciudat ca tocmai Milka să nu facă nimic pentru această ocazie în condițiile în care se identifică prin sloganul ”îndrăznește să fii tandru”. Însă îmi place ideea lor de a oferi timp din reclamă pentru mesajele consumatorilor, iar asta chiar și în condițiile în care n-am fost niciodată cine știe ce fan al declarațiilor foarte publice și copleșitoare. Ba aș pune pariu că majoritatea ar aprecia semnificativ un astfel de gest, așa că producătorul de ciocolată are șanse mari să-și atingă din plin scopurile comerciale, în același timp lăsând impresia că îi pasă și chiar că dă ceva de la el. În rest, exact cum v-am spus și anul trecut, eu una apreciez grozav ideea de gesturi mici, dar simbolice, căci adesea demonstrează mai bine și mai frumos că te-ai gândit cu adevărat la omul cu pricina, la ce-i place și la ce vrea decât un buchet de flori uriaș, dar cumpărat în grabă înainte să intri în casă, pentru că atunci ți-ai amintit de ocazie…

PS: Totuși, eu n-am văzut nicăieri pe site-ul lor vreo mențiune despre timpul acordat din vreo reclamă și iar mă întreb de ce site-urile funcționează pe altă lungime de undă față de spot/realitatea de pe piață…

Diverta – o idee bună

Am trecut azi prin Mall Vitan și am văzut o mulțime de panouri și afișe care îi invitau la Diverta pe toți cei care au de făcut multe cadouri, dar sunt în pană de idei. Și mi s-a părut o poziționare foarte, foarte inspirată! De multe ori e greu să găsești un cadou când mai ai câte un sărbătorit răzleț pe parcursul anului, dar de Crăciun chiar se adună toate obligațiile!

Din ce văd eu pe site, par să acopere binișor o plajă largă de gusturi și bugete (deși unele chestii parcă-s un pic cam forțate – de exemplu, mânerul ăsta). Dar cine știe ce nevoi are fiecare? Apoi, în varianta online, s-au gândit bine și la o categorizare a potențialelor cadouri, ceea ce sigur vine în sprijinul căutătorului fără idei :). În magazin recunosc totuși că n-am intrat și nu știu dacă își ghidează clienții la fel de clar, dar din ce-mi amintesc eu despre magazinele Diverta, întotdeauna au stat bine la capitolul organizare.

Așadar, eu una aș fi foarte curioasă să aflu dacă ideea asta i-a ajutat. Categoric vânzările cresc natural în perioada sărbătorilor de iarnă, dar presupun că pot face comparații cu anii precedenți. Oricum, din punctul meu de vedere, Diverta s-a poziționat grozav și, mai mult, nu greșește cu nimic prin promovarea destul de agresivă în spațiile apropiate magazinului (deși, cel puțin în Vitan, unde am observat eu densitatea mare de afișe, cred că le-ar dăuna mult să n-o facă, pentru că sunt într-o zona ceva mai puțin vizibilă).