Reclame și campanii pentru materiale de construcții – Ladarge, Holcim și AdePlast

Da, da, luna iunie e momentul în care începe să se construiască masiv în România. Nu că m-aș pricepe (deși îmi explic de ce – vreme prielnică + concedii, inclusiv pentru cei plecați la muncă peste hotare), dar m-am prins după avalanșa de spoturi și campanii pentru materiale de construcții și alte minuni conexe.

De exemplu, am văzut o mulțime de reclame pentru var și vopsea, dar despre astea am tot scris și, din moment ce văd că încep să devină din ce în ce mai creativi omuleții de pe nișa asta, am senzația că am să mai scriu. Așa că azi tratez la grămadă produse ceva mai greu de ambalat frumos, deci chestii cu risc mare pentru spoturi sterile 🙂

Contrar așteptărilor, reclamele următoare reușesc să nu fie chiar sterile. Ba, mai mult, mă văd nevoită să recunosc și că sunt extraordinar de bine făcute dacă e să ne raportăm la publicul principal pe care îl țintesc – adică fix oamenii care lucrează în construcții. Da, știu, nouă, restul, s-ar putea să ni se pară niște tâmpenii, dar uitați-vă bine la tipologiile protagoniștilor, la discurs, la umor, la detalii. Vorbesc exact cum trebuie pentru a-i atinge pe mulți dintre cei la care și-au propus să ajungă.

Începem „light” cu AdePlast:

Ideea cu „lucrarea bună care o aduce pe următoarea” e foarte, foarte mișto. Mă rog, mă tem că tiparul meșterului român e mai des în termeni de „las-o, bă, că merge-așa”, dar conceptual e o poziționare foarte bună. Presupun că s-au gândit și ei că asta s-ar putea să fie prea rafinată pentru majoritate, așa că acțiunea în sine e în termeni mult mai accesibili, cu umor brut, cu figuri-stereotip din categoria „Dorel” și foarte pe muchie la granița ridicolului. Baba din camionul cu polistiren chiar sare un pic de hotar. Domnul legat de sacul de adeziv e, încă, în balans pe hotar.

Dar ceva ce nu vedeți la televizor este descrierea pe care o au spoturile pe canalul de YouTube al AdePlast, respectiv:

Meseriașii care lucrează cu AdePlast nu au reclamații și primesc lucrări după lucrări. Uitati-va cum sunt agățați meseriașii de viitorii clienți !!@ O LUCRARE BINE FĂCUTĂ O ADUCE PE URMĂTOAREA E DEVIZA MESERIAȘILOR ADEPLAST !!

Promisiunea de îmbogățire („lucrări după lucrări” gen „ban pe ban”), caracterul senzaționalist (cu majuscule și !!!), greșeli de scriere, accentuarea prin repetiție a ideii de „meseriaș”, spațiile lăsate înaintea semnelor de exclamare, limbajul în sine („agățați”?! 😀 )… Toate mi se par extraordinar de grăitoare. Citesc rândurile de mai sus și-mi imaginez instant un Ionel cu maioul ridicat, frecându-se pe burtă entuziasmat de viitorul lui în relația cu aceste produse 🙂

Continuăm cu promoția Romcim și Multibat, ascunsă sugestiv sub o aluzie la celebra zicală băsesciană „iarna nu-i ca vara”:

Principalul lor atu (deși îmi închipui că a fost costisitor) e prezența lui Celentano din Las Fierbinți, un personaj care înțeleg că e teribil de popular. Nu știu prea multe despre caracteristicile personajului în sine, pentru că nu mă uit la emisiunea (serialul?) cu pricina (deși, recunosc, m-am uitat o dată, forțată de circumstanțe, și-am rămas cu impresia că nu e doar umor de autobază). Nu e genul meu de umor, nu e genul meu de emisiune. În fine, cert e că audiența (consistentă, din cate pot eu să-mi dau seama) e formată din plin și din oamenii la care trebuie să ajungă mesajul celor de la compania-mamă Lafarge. Bonus, vă rog să observați: motivul șefului răstit, cu scobitoare între dinți; motivul muncitorului băut; motivul cărăușului de roabă știrb și uscățiv; prezența lui „pă”; asocierea cu o promoție cu premii în bani (o promisiune financiară mult mai concretă decât a celor de la AdePlast, cu oricând apreciatul iz de câștig ușor) etc. Aproape că am râs la partea cu salopeta – asta chiar e metafora supremă! 🙂

Iar la final vă las cu Holcim, pentru că alege să comunice mult mai rafinat, ceea ce e de așteptat în condițiile în care pare să-și dorească să se adreseze profesioniștilor din construcții de alt gen. Nu pare să vorbească direct cu executantul sau cu Dorelul care muncește la negru. Holcim are o abordare cu iz mai degrabă corporate și mi-a plăcut mult ideea pe care au avut-o cu bloggerii la fabrica din Câmpulung Muscel (găsiți articole relevante la Chinezu’). A fost cu totul altceva decât par să facă ceilalți și a avut inclusiv o componentă educațională. Iar ultimul spot pe care l-am văzut de la ei, cel cu încrederea, îmi întărește convingerea că vor să se distingă net de ceilalți de pe nișa lor:

Top Social Brands

Fiind o mare pasionată de publicitate românească, în orice formă, sigur că peste fix o săptămână voi fi la cea de-a șaptea ediție a conferinței Top Social Brands și am avut grijă să-mi rezerv din timp un loc (aici). Până acum am „trăit” de la distanță evenimentul organizat de Revista Biz, dar a venit vremea să merg la fața locului și să aud cu urechile mele ce spun oamenii pe care îi urmăresc activ. Chiar aștept cu mare interes să îi ascult pe „cei mai influenți oameni din online și comunicare”, pe specialiștii social media și pe directorii de marketing din companii mari, pentru că, oho, am ce învăța de la ei.

În plus, sunt foarte curioasă să aflu cum arată o analiză a „activităților desfășurate de brandurile active în social media din România”, pentru că mie mi se pare că rețelele sociale au devenit cel mai dificil mediu de abordat. Știu că pentru outsideri pare o banalitate să postezi pe Facebook și prin celelalte rețele, dar e foarte dificil să găsești constant content bun și care să stimuleze interacțiunea, mai ales pentru că e un loc în care regulile se schimbă în timpul jocului și se schimbă mereu…

Așadar, dragi bloggeri, pasionați de marketing, PR, comunicare și publicitate, grăbiți-vă să vă înscrieți! Eu sunt convinsă că va fi o experiență din care n-aveți cum să nu creșteți 🙂

Unilever – The Sunlight Project

Întâi de toate vă invit să vă uitați la filmuleț:

Bun. Acum puteți să ștergeți lacrima aia pe care v-a smuls-o (fie că recunoașteți sau nu că s-a întâmplat asta) și să vă gândiți tihnit la ce ați văzut. Pe mine m-a atins bine, pentru că, într-adevăr, o bună parte din temerile mele asociate cu aducerea unui copil pe lume se leagă de starea în care se scaldă omenirea zilele astea și cu atât mai mult de perspectivele ei. Sunt războaie, există foamete, clima pare să fie din ce în ce mai dezechilibrată, se estimează că rezervele de petrol se cam termină undeva în timpul vieții următoarei generații (parcă era ceva de genul 70-75 ani?), ba chiar îmi amintesc de previziunea sumbră a unui documentar (Home, dacă nu mă înșel) cum că apa are șanse bune să dispară înaintea petrolului. Și lista de motive ”contra” poate să tot continue, chiar și numai din gama asta, fără să adaug și motivele mele foarte personale care mă fac să nu-mi doresc un copil decât peste niște ani…

Însă filmulețul ăsta chiar m-a ajutat să văd și partea plină a paharului. Da, lumea e cam nașpa, dar sunt și destule premize bune pentru un viitor ok. Doar că trebuie să ne responsabilizăm și să conștientizăm din ce în ce mai clar că acțiunile noastre prezente au ecou în viitor, în viitorul copiilor noștri… Personal, cred că cel mai mult mi-a plăcut individul care spune că lumea asta are nevoie de mai mulți oameni de treabă, iar lui îi place să creadă că genul ăsta de om va fi și copilul lui.

Cum se desfășoară concret campania asta în România? Nu știu dacă am chiar toate datele, dar n-am putut să nu observ cum au apărut în ultima vreme articole despre sustenabilitate la bloggerii pe care-i urmăresc – de exemplu, la Simona Tache, Chinezu‘ sau Cabral. Înțeleg că a fost un demers făcut în parteneriat cu 360Insights și vă recomand călduros să citiți (de oriunde vă convine) ghidul de sustenabilitate pe care l-au primit participanții înainte de începerea experimentului de o săptămână menit să schimbe niște comportamente mici, dar cu impact. Și dacă totuși nu sunteți foarte mișcați de misiunea nobilă a salvării mediului, poate raționalizați decizia în termeni financiari – e mai ieftin să stingi lumina când ieși dintr-o cameră, e mai ieftin să nu lași apa să curgă cât îți periezi efectiv dantura, e mai ieftin să nu arunci mâncare etc. Poate că nu sunteți convinți că ar fi mare lucru, dar dacă ne-am abține cu toții de la risipă, chiar s-ar vedea rezultatele!

Așadar, felicitări Unilever pentru inițiativă! Sigur că va avea și inițiatorul oarece beneficii din toată povestea asta (în mare parte legate de imagine), dar gândiți-vă că și altruismul individual e, în esență, oarecum egoist (când faci ceva pentru altul te simți și tu bine, așa că o faci într-o anumită măsură și pentru tine 🙂 ).