Reclame Praktiker – Avem tot confortul pentru acasă

Mi s-au tot băgat sub ochi pe YouTube și chit că nu e tocmai genul de ad care să-mi atragă atenția suficient de mult încât să-mi doresc să-l las până la capăt înainte să înceapă ce mă interesa (cum a fost, de exemplu, campania celor de la Purcari la un moment dat), le-am dat o șansă. Și am descoperit un concept destul de bunicel, spoturi simpatice, reclame foarte bune din punct de vedere vizual și nici textul nu e neapărat rău. Parcă felul în care vorbește protagonista e cam forțat, dar nu pot să spun că nu le-a ieșit o campanie decentă. Nu e nici chiar capodopera care ar aduce agenției premii la nu-știu-ce-festival, dar e OK:

Doar că azi, când a venit vremea să scriu și despre spoturile acestea, am descoperit o noutate din aceeași campanie pe canalul de YouTube al celor de la Praktiker. Respectiv:

Au reușit în 15 secunde să coboare toată discuția cu vreo câteva clase bune. E de înțeles că audiența lor principală tinde să fie formată din publicul masculin, dar e un clișeu atât de grosolan să trântești combinația asta de bere, scule și materiale de construcții… Zău? Mă rog, poate ăștia-s clienții. Dar dacă e să fie așa, ar fi cam prea rafinate primele trei reclame 🙂

Advertisements

Reclama Mototol cu pisici

Țineți minte reclama cu iepurașii? Pun pariu că da, pentru că era simpatică și în complet contrast cu tot ce mai rula în pauzele publicitare înainte de Crăciun. Ei bine, când am văzut-o pe asta mi-am spus că acum sigur au dat lovitura, iar motivul e simplu – știți că circula mitul ăla care spunea ceva de genul „conținutul e rege”? Oricât de rege ar fi (deși trebuie spus că zilele astea se cam clatină paradigma), pisicile sunt stăpânele absolute ale internetului. Adică, zău, poți să muncești ca berbecul ore bune să documentezi un articol, să-l scrii cu suflet, să-l corectezi, să-l periezi, să-l publici în n locuri și la final să n-ai cine știe ce feedback; dar dacă trântești o poză cu o mâță n-are cum să nu ia măcar un Like/+1/etc.

OK, glumesc puțin, pentru că strategia asta nu prea merge la branduri serioase. Însă spotul în discuție e un exemplu minunat de cum poți adapta o chestie foarte populară la un brand serios. Așa că mi-a fost clar din primele secvențe că au făcut o mârșăvie sublimă cu pufoșeniile feline…

Dar (vorba teleshoppingului) „asta nu e tot!”. Mie-mi miroase un pic și a trolling, pentru că „ștersul cu pisica” a fost un subiect fierbinte după ce a început să apară la TV reclama la Oskar. Nu poți să fii sigur că au încercat să se urce pe valul acela și că ar fi aruncat o săgeată ironică în acea direcție (pentru că și primul spot din serie a fost cam în aceeași linie), dar dacă e intenționată referința, ei bine, din partea mea e cu aprecieri pentru finețe 🙂

Și dacă nu-i intenționată (sau n-ați remarcat asta) tot nu contează. Simt că vă place reclama (și am oarece indicii și din statistici). Așadar, vizionare plăcută:

Reclama foodpanda

Un spot rezonabil care nici nu avea de ce să fie spectaculos. Trebuia să fie întâi de toate informativ, deci cu un mesaj clar, livrat simplu și la obiect, ceea ce mi se pare că și bifează cu succes.

Personal, am auzit de foodpanda de multișor timp și la primul contact chiar mă entuziasmasem pentru că înțelesesem că aș putea comanda feluri diferite din restaurante diferite. Înțelesesem greșit și, în ciuda faptului că mi se pare în continuare o idee bună să poți comanda, de exemplu,  paste de la X, supă de la Y și desert de la Z pentru o masă, înțeleg că un asemenea concept ar fi foarte dificil de implementat logistic. Oricum, tot e o idee bună să ai la un loc multe opțiuni și să vezi clar ce e în meniu, eventual și cu niște oferte speciale, pentru că te plictisești să mănânci numai de unde știi tu că ți-e în zonă, uneori pur și simplu nu știi ce vrei, iar alteori investighezi mult și bine până să găsești ceva nou care să te atragă.

Totuși, mi se pare foarte curajos că au ales să se promoveze și la TV. E drept că serviciile lor nu sunt limitate la București, ci sunt disponibile și în Arad, Brașov, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Sibiu sau Timișoara. Însă pun pariu că diferența de flux (de comenzi, de restaurante înscrise etc.) e mare între București și următoarele, iar expunerea națională s-ar putea să fie o investiție riscantă (și sunt sigură că nu e nicicum o investiție minoră, căci difuzarea unui spot la TV costă!).

De ce spun că e curajos demersul? Păi, vă invit să vă uitați la rezultatele unui studiu IRES referitor la comportamentele de consum alimentar ale românilor. Nu e defalcat regional și mi-e lene să caut acum mai multe informații la INS, dar vă asigur că banalul act de a comanda mâncare la birou în București e un lux pentru muuuulți conaționali din provincie și, dacă n-ar fi fost capitala care să tragă în sus niște procente, sunt absolut convinsă că lucrurile ar fi arătat mult mai rău. Chiar și așa, vă atrag atenția că, de exemplu, 32% dintre români nu mănâncă niciodată în oraș, 23% dintre ei doar la ocazii speciale și încă 23% foarte rar. Și sunt șanse mari ca ”mâncatul în oraș” să includă și ideea de a mânca acasă/la birou ceva comandat ”din oraș”, pentru că 67% dintre români declară că își aduc mâncare de acasă pentru prânzul de la serviciu și încă 7% o prepară acolo. Studiul nu pare să includă motivele pentru care doar 25% dintre români comandă mâncare la birou, dar în condițiile în care aflăm de la altă întrebare că 70% dintre români nu sunt atenți la ce mănâncă din motive financiare, aș presupune că cei 75% care își gătesc singuri nu aleg opțiunea asta chiar pentru că vor ei să fie siguri că ingredientele-s bio și în termen, ci pur și simplu pentru că nu-și permit să mănânce în/din oraș.

Așadar, dacă e să am o rezervă pentru campania foodpanda e sloganul din final. ”Nu mai pierde timpul gătind” sună bine, dar s-ar putea să fie un lux pe care mulți să nu și-l permită…